Oameni și virusuri. Un gînd despre greșeli

1 mai 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Ca mulți dintre noi, am mers în aceste zile la pagini care povestesc molime, cu o anume, irepresibilă, predilecție. Nu mai vreau să aud știri despre COVID-19, să urmăresc ca idiotul cifrele suspinînd după „aplatizarea curbei”, dar voiam să aflu mai multe despre trecutele molime care mi-au hăituit strămoșii. Mă gîndeam că, citind tot mai mult despre ele, voi afla ceva important pentru mine, acum.

Spectacolul virusurilor este, neîndoielnic, fascinant. Misterioasa lor creștere și descreștere (căci și ei sînt sub marea lege a Creației: „Totul trece”), cum inundă ei teritoriile, capacitatea lor de a deveni mai complecși, mai „deștepți”, capacitatea lor de a se camufla, retragerea lor care este, ne avertizează memorabil Camus, întotdeauna temporară – toate acestea au ceva misterios și măreț în același timp. În Wit, piesa despre cancer a lui Margaret Edson, există o replică zguduitoare a unui oncolog realmente pasionat de munca lui, care descrie unui „civil” proliferarea canceroasă a celulelor, povestind ce se întîmplă în țesuturi și apoi în ele însele, ce le face să o ia razna, și descriind aproape cu voluptate procesul. La un moment dat, el exclamă: „Cancer is awesome!”. Toate marile boli, inclusiv molimele acestea, au ceva „awesome” în ele.

Dar, în fapt, toate povestirile despre epidemii care mi-au căzut în mînă în ultima vreme au ceva ce aproape bate spectaculozitatea alcătuirii și mișcării virusurilor: este spectacolul uman. Pentru noi, cei mulți, cei care nu putem vedea mișcarea virusului, cei cărora doar ni se spune pe unde umblă și ce face, comportamentul uman în epidemie este, cu adevărat, marele spectacol, căci pe el îl putem vedea de aproape. Este, și el, „awesome”!

Există o pedagogie în orice ni se întîmplă. Iar tot ceea ce ni se întîmplă de două luni încoace este, pentru mine, o lecție aspră. Eu, unul, învăț multe din ceea ce văd, aud, citesc în aceste zile. Și vreau să împărtășesc cu dumneavoastră, aici, cîteva dintre aceste lecții.

1) Singuri, ne facem mai mult rău decît ar putea face virusul de care ne temem. Pe toată planeta nu am putut auzi nici măcar o voce lucidă, calmă, care să preia conducerea și să ducă lucrurile într-o direcție plauzibilă. De la secretomania comunistă a Chinei la incontinența verbală idioată a președintelui american și la șeful Organizației Mondiale a Sănătății (încă o dată se vede ce se alege de o organizație mondială cînd în lume majoritatea o formează, din păcate, lideri de foarte proastă calitate), nu poți să n-ai impresia că liderii tăi, de fapt, te lasă singur exact acum, cînd se înghesuie să-ți organizeze viața. Paradoxal, în vremurile în care incertitudinea liderilor este perfect egală cu cea a oamenilor simpli, aceștia din urmă sînt mai dornici ca oricînd să se predea primilor. „Luați-mă, salvați-mă, fac ce vreți, numai să nu mă îmbolnăvesc!” – trist spectacol.

2) Dacă lași lumea pe mîna unor medici speriați, ea va deveni un imens spital. Vom trăi într-un imens spital, iar cea mai mare minciună care ni se servește cu toate mijloacele de propagandă posibile este că altfel nu se poate. Ferească Sfîntul să zică unul că, totuși, se poate. Ferească Sfîntul să îndrăznească cineva, cum a făcut-o recent profesorul Mircea Miclea, să explice că viața este ea însăși un risc sau că tot ceea ce strămoșii noștri ne-au dat, spre bucuria și relaxarea noastră, s-a făcut cu risc. Azi, nimeni nu mai vrea să riște nimic. Să le spui oamenilor că dacă nu vrei să riști nimic e ca și cum nu ai vrea să mai trăiești te aruncă în groapa cu lei. Cît despre spitale, e de bun-simț să știi că nu se pot susține singure. Am disputat chestiunea sustenabilității prelungitei politici „Stăm acasă” și a organizarii sociale după principiul izolării spitalicești cu mai mulți interlocutori susținători ai noului hashtag. I-am întrebat din ce bani cred ei că putem asigura cele necesare sistemului sanitar (nu mai vorbesc despre traiul de zi într-o societate a cărei viață economică a căzut cam cu 70% brusc). De unde bani ca să răspundă Sfîntul Stat, cu adevărat providențial acum, acestei molime, dar și altor boli care se vor acutiza, căci în această vreme nimeni nu s-a preocupat de altceva decît de COVID-19, dacă economia e căzută și noi stăm acasă? Mi-au răspuns, candid în spaima lor, astfel: unii că din împrumuturi, alții că să tipărim bani și alții, pur și simplu inocent, „Hai că ne permitem cîteva luni”. Măcar nu mi-a dat nimeni răspunsul la modă „Să confiscăm averile corupților”.

3) Cînd #stămacasă a devenit ideologie, cu hăitași și vînători voluntari și entuziaști în online, în presă și în politică, mi-am dat seama încă o dată că sîntem copți pentru totalitarism. Orice ideologie totalitară se prezintă ca fiind științifică, pentru că în mințile mai tuturor oamenilor de azi știința are prestigiul suprem. Comunismul și nazismul au avut și ele pretenții științifice, dar atunci virusul era abia la început: în plasa științificității nazismului și comunismului au căzut doar proștii. Acum virusul e mai elaborat, mai deștept. El nu mai vine din politică să cucerească știința, el vine din știință să cucerească politica. Oamenii de astăzi nu pot crede că sînt situații în care știința nu-ți mai poate fi de folos, ba chiar te poate încurca. #stămacasă s-a bazat tot timpul pe statistici: uite cîți mor dacă nu stăm acasă, uite cîți mor dacă stăm acasă. Și cu asta a cîștigat definitiv mintea semenilor mei. #stămacasă este o ideologie, pentru că este deja un proiect social compact. Ne spune tot: cum să mergem pe stradă, cum să vorbim unii cu alții, cum să ne spălăm, cum să evităm bisericile (astea sînt focare de infecție a căror închidere e salutată cu ovații în interiorul mișcării), cum să respectăm ordonanțele militare și toate celelalte ce decurg de aici. #stămacasă are deja eroi și activiști, are eretici și irecuperabili ce trebuie „eliminați”, are deja alură civică și anvergură artistică.

Bună dimineața, lume nouă! Începe cel mai recent și mai intens episod al filmului serial Oameni și virusuri, care se joacă de sute de mii de ani fără oprire și fără plictis. Vedem că virusul e tot mai deștept, dar noi?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.