O utopie a României de azi: normalitatea

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Presa românească de ieri şi azi jpeg

Angajamentul de a scrie săptămî-nal un articol (fără a ieși din sfera actualității, ceea ce te-ar face vinovat de izolare în „turnul de fildeș“) capătă, de la o vreme, o componentă nevrotică. Scena publică autohtonă a încetat, de mult, să mai fie provocatoare, interesantă, vie cu adevărat. E un monument de previzibilitate. Nu previzibilitatea sănătoasă, simptom al stabilității social-economice, nu previzibilitatea derivată din reguli, transparență, coerență politică, ci previzibilitatea toxică a mediocrității repetitive, a prostului gust, a subculturii obraznice, a „solidarității de partid“. Nevroza comentatorului vine din sărăcia tematică și tipologică a cotidianului, din furia neputincioasă de a fi, zi de zi, prizonierul unor nulități patente, care se hîrjonesc în fața nației mitocănește, iresponsabil, ca niște adevărate „instalații“ de (in)suficiență intelectuală și morală. Ce să tot spui, dinaintea unei monotonii fără leac? Ce să tot bombăni? Cum să te porți onorabil într-o speluncă? Oricum, ceea ce scrii n-are nici un efect (decît, eventual, cîte o înjurătură partizană din partea unora care par să-și alimenteze „talentul“ și „ideile“ din ura fidelă pe care ți-o poartă). Desigur, în mediul politic, conflictul e, în limite civilizate, o „activitate“ constitutivă. Dar contează enorm stilul și eficiența comunitară. Ideea că „a cîștiga“ într-o dezbatere (cu Opoziția sau cu Puterea) echivalează cu a rupe fălci, a scoate ochi, a face schimb de glumițe prostești și înjurături vînjoase, de caftangiu, transformă spectacolul cotidian al confruntării firești în țopăială de maidan. Lupta e normală. Dar scandalul e schimonositor. Iar la noi, normalitatea devine, încet-încet (de fapt repejor), o utopie, o aspirație fără șanse de împlinire. (Mă întreb, de pildă, în cîte țări „adulte“ eroismul civic se exprimă prin numere de mașină aduse din condei golănește, iar „puterea“, prin intervenție instituțională virilă, de o ridicolă robustețe…)

Exasperat de inanitatea „profesioniștilor“ din politică, vei avea, poate, ideea să te refugiezi în minoratul (oarecum) candid al presei „populare“. Greșeală! Cazi din bodega nervoasă în bîrfa de budoar. Afli, luni de-a rîndul, că Andra „a rupt tăcerea“, că Arșinel e trist, că azi-mâine (cam prin 2040) vine marele cutremur, că Trump s-a certat cu nevastă-sa, că Lavinia Pârva vorbește de despărțirea de Ștefan Bănică Jr. și cîte și mai cîte asemenea știri zguduitoare, de natură să pună țara pe jar.

Vești bune n-avem! Nu se vînd, n-au sare și piper, sînt simple semne (adormitoare) de normalitate. În acest context, am ajuns să caut cu lumînarea oameni normali (profesional și omenește), surprize plăcute, evenimente cît de cît tonice. Nu zic că e abundență… Dar constat, adesea, că „marfă“ există, în domenii diverse, unele socotite „marginale“ în raport cu zonele „importante“, altele pur și simplu ignorate sau uitate. Mediatizarea – nu neapărat triumfală, dar cuviincios generoasă – a veștilor bune și a oamenilor vrednici ar putea, cu siguranță, să însănătoșească ambianța în care trăim, să ne propună necesare modele de reziliență și normalitate.

Exemplele pe care le pot invoca sînt mai numeroase decît credem îndeobște și nu pot încăpea într-o rapidă însemnare hebdomadară. Iată, totuși, o primă „strigătură“ omagială: fermecătoarele și eruditele cărți ale Constanței Vintilă-Ghițulescu despre istoria românească, cunoscute, dar departe de a avea nimbul public meritat, rezervat, uneori, unor performanțe mult mai modeste. Sau amplul studiu (în două volume) despre natura moartă autohtonă, între 1916 și 1946, scris de Doina Păuleanu (directoarea Muzeului din Constanța). O solidă reușită profesională, slujită cu virtuozitate de o excelentă prezentare grafică (Editura Monitorului Oficial).

Dar să trecem și la unele personaje publice cunoscute, dar al căror profil nu are cota de exemplaritate pe care o au o sumedenie de „vedete“ volubile, inconsistente, încîntate de ele însele. În ce mă privește, sînt, de pildă, un admirator al doamnei doctor Mihaela Bilic. În puzderia de sfătuitori „competenți“ în materie de nutriție și sănătate, doamna Bilic face o notă aparte. Nu e „trendy“, își ia distanță față de „soluțiile“ gata făcute ale dieteticii „salvatoare“, propune reguli, dar ele nu seamănă nici a rețete, nici a porunci, are un ton cordial (nu imperativ) și o agreabilă, încurajatoare, bună-dispoziție. Pe scurt, Mihaela Bilic are toate calitățile pe care nu le au, în genere, unii dintre ministeriabilii noștri…

Mi se va spune că amestec borcanele, că abandonez, vinovat, morga (?) păltinișea-nă, dar nu mă sfiesc să menționez portretul maestrului bucătar Horia Vârlan. Față de numeroasele emisiuni culinare pline „chef“-i zglobii sau inchizitoriali, emisiunile domnului Vârlan sînt „normale“! Omul vorbește fără fasoane, se poartă colocvial, își analizează invitații cu rigoare, dar prietenește, pe scurt, are firescul meseriei bine știute (fără impostație magisterială) și al unei sociabilități civilizate, atașante, ospitaliere. Domnii de la putere, dar și din opoziție, n-ar avea decît de cîștigat dacă și-ar lua drept model de „prezență“, amenitate și atractivitate figuri publice discrete, din categoria celor amintite mai sus. Doamna Dăncilă, sau Olguța V., sau Carmen D. ar face bine să tragă cu ochiul la dna Bilic, iar dnii Dragnea sau Toader, la dl Vârlan. A ținti spre Margaret Thatcher sau spre Brătieni e cam devreme… 

P.S. La rubrica „Marile reușite ale uitării românești“, mă grăbesc să adaug numele (de neuitat) al actriței Liliana Tomescu. Am fost fermecat, în tinerețe, de vitalitatea și talentul ei. A plecat din țară de mult, a devenit cetățean de onoare al orașului Stockholm, a continuat să fie activă profesional cu mare succes. E drept, UNITER și-a amintit de dînsa în 2006, cînd i-a acordat un premiu pentru întreaga activitate. Pe 12 august, dna Liliana Tomescu va împlini 89 de ani. Sărut mîna, doamnă, și la mulți ani!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.