O propunere modestă

Argument. Graţie firmei la care lucrez, am avut timp să mă gîndesc în perioada de sărbători la instituţia parlamentară. (Mersi, Bogdane!) I-am văzut pe aşa-zişii aleşi ai poporului făcîndu-ne urări şi masacrînd colindele. Şi-ar fi cheltuit timpul mai cu folos buchisind limba română, aritmetica, morala şi bunele maniere! Dar, în marea lor majoritate, ei sînt chiulangii notorii, care nu ştiu ce lege au votat acum un sfert de oră, în schimb cutreieră lumea de dragul nostru. Cine să fie aceşti grăsani cu privire piezişă şi călcătură strîmbă, dar foarte sprinteni cînd văd reporterii? În mare, indivizi care şi-au cumpărat deputăţia, care se tem de responsabilităţi, neveste din obligaţie, guralivi din vocaţie. Locuiesc în vile făcute de soacre octogenare. La cea mai mică aluzie financiară schimbă partidul, dar deplîng diurna UE de peste 200 de euro pe zi! Îşi insultă adversarii chiar dacă aceia au dreptate, dar se-nfrăţesc cu ei cînd e să-şi mărească leafa. Nici unul nu e ales direct, prezenţa lor în palatul lui Nea Nicu se datorează mai mult damigenelor duse la şeful de partid. Au un singur rol - să voteze cînd şi cum li se spune. Au birouri teritoriale pe unde nu calcă şi unde primesc cereri pe care nu le rezolvă. La şedinţe dorm cu capul pe masă, în restul timpului fac afaceri şi complotează. Ţinînd cont de toate acestea şi de performanţa legislativă solicitată de Bruxelles, conchid că e nevoie de o reformă radicală. Drept care propun următoarea lege de modificare a Constituţiei şi legilor conexe. LEGE IMPORTANTĂ. Art. 1. Parlamentul României este format din două Camere, Senatul şi Camera Deputaţilor, cu aceleaşi atribuţii ca în prezent. Fiecare Cameră este compusă din cîte cinci (5) membri. Fiecare senator sau deputat reprezintă cîte un partid politic. Durata unui mandat este de 5 ani. Parlamentarii pot avea doar două mandate. Art. 2. La alegeri nu se prezintă candidaţi, ci doar partide. Partidele îşi fac campanie susţinînd doctrine, nu persoane. Sînt declarate cîştigătoare acele partide care ocupă primele cinci locuri în ordinea voturilor exprimate. Art. 3. A doua zi de la anunţarea rezultatelor, fiecare partid cîştigător îşi desemnează un deputat şi un senator. Validarea acestora include un examen echivalent bacalaureatului, un interviu bazat pe CV şi un audit al averii şi intereselor. După două săptămîni are loc inaugurarea noului Parlament. Fiecare Cameră alege cîte un baştan, care va prezida şedinţele. Funcţia de baştan va fi ocupată prin rotaţie, de toţi membrii, timp de un an. Art. 4. Voturile deputaţilor (senatorilor) nu sînt egale între ele, ci sînt proporţionale cu ponderea partidului în alegeri. De ex.: votul deputatului X contează 32%, al deputatului Y 11%, etc. Art. 5. Deputaţii (senatorii) au toate privilegiile şi obligaţiile actuale. Imunităţile de orice fel se abrogă. Retribuţiile parlamentare se modifică doar prin referendum, la alegerile generale. Art. 6. Trecerea unui deputat (senator) la alt partid sau cumularea a 3 absenţe nemotivate se asimilează cu înalta trădare şi se pedepseşte în procedură de urgenţă. În aceste situaţii, partidul respectiv trimite în termen de două zile alt parlamentar la bacalaureat, interviu, avere. Comentarii. Numărul mic de parlamentari (2x5) va reduce drastic timpul negocierilor şi dezbaterilor. Cheltuielile bugetare de orice fel (birouri, chirii, dotări, alocaţii, sporuri, personal auxiliar, ş.a.) vor scădea radical. Numărarea voturilor şi apelul se vor face din ochi, aparatura electronică poate fi scoasă la licitaţie. Votul va fi mai simplu, rolul de maşină de vot fiind menţinut în formă contrasă (momentele cînd politicienii unui partid votează pentru adversari fiind oricum jenante şi generatoare de discuţii inutile). Privilegiile au fost menţinute pentru cointeresarea candidaţilor (oricum sînt un fleac pe lîngă sumele înghiţite de actualii bugetofagi). În fine, actualul sediu poate fi privatizat, lucrările parlamentare putînd avea loc într-un spaţiu mai modest. De exemplu, Hotelul Cişmigiu.