O poveste cu Leonardo

Publicat în Dilema Veche nr. 804 din 17-23 iulie 2019
O poveste cu Leonardo jpeg

Anul acesta, ├«ntreaga Europ─â civilizat─â comemoreaz─â ├«mplinirea a 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci. Mai mult mai mai pu╚Ťin cultiva╚Ťi, oamenii de azi ╚Öi-l amintesc pe Leonardo pentru diferite motive. Cred c─â cei mai mul╚Ťi ╚Ötiu despre el c─â a imaginat elicoptere, submarine ╚Öi costume de scafandru, ceea ce e uluitor pentru un biet medieval (azi, nu e cazul s─â o mai spun, medievalii au pres─â proast─â). ├Än orice caz, ├«n lumea ideilor primite de-a gata, e corect s─â te minunezi c─â un om venit din miezul secolului al XV lea a desenat asemenea schi╚Ťe. Amatorii de ocultism se uit─â la ÔÇ×Cina cea de tain─âÔÇť ╚Öi v─âd semne ascunse, mesaje enigmatice, adev─âruri interzise (unii fac milioane de euro scriind despre asemenea prostii). Amatorii de matematici ╚Öi propor╚Ťii ├«i analizeaz─â desenele ╚Öi geometriile ÔÇô ÔÇ×omul vitruvianÔÇť este deja un brand, ├«l g─âse╚Öti reprodus peste tot, pe tricouri, afi╚Öe, coper╚Ťi de reviste. ├Än fine, amatorii de pictur─â se mul╚Ťumesc s─â-i admire lucr─ârile ╚Öi s─â guste misterul cu care era ├«n stare s─â le ├«nzestreze, pic-t├«nd ├«n maniera ÔÇ×sfumatoÔÇť.

Leonardo este autorul faimoasei aser╚Ťiuni dup─â care pictura este un produs al min╚Ťii ╚Öi impresia mea este c─â, de fapt, nu despre pictur─â este aceast─â fraz─â, ci despre minte. Grija lui Leonardo pentru minte este mereu detectabil─â ├«n notele sale: ÔÇ×A╚Öa cum orice este divizat se pr─âbu╚Öe╚Öte, ╚Öi o minte care r─âm├«ne divizat─â ├«ntre mai multe discipline de studiu este slab─â ╚Öi confuz─âÔÇť ÔÇô noteaz─â el, la un moment dat. Cum relativitatea contururilor se constat─â cel mai bine ├«n mi╚Öcare, Leonardo era convins c─â pictura trebuie s─â exploreze mi╚Öcarea. P├«n─â ╚Öi st─ârile psihice s├«nt, de fapt, forme de mi╚Öcare ÔÇô am g─âsit ├«n notele lui o observa╚Ťie care m-a pus pe g├«nduri: ÔÇ×Triste╚Ťea este o form─â de mi╚Öcare a creieruluiÔÇť. ╚śtiu c─â Leonardo visa o catedral─â ├«n form─â de craniu. Poate c─â obsesia lui pentru minte, pentru creier, a determinat acest vis. Cel mai trist vis despre care am auzit vreodat─âÔÇŽ

├Än vremurile povestite de Homer, zeii mergeau pe jos ╚Öi st─âteau de vorb─â cu oamenii. Oric├«nd un atenian putea ├«nt├«lni un zeu la col╚Ťul str─âzii sau ├«n pia╚Ť─â. A╚Öa s-a dus vorba prin istorie, iar noi, ast─âzi, nu ╚Ötim ce s─â credem ÔÇô o fi fost sau n-o fi fost a╚Öa? ├Äns─â nu mai e nici o ├«ndoial─â c─â, ├«n vremea Rena╚Öterii italiene, genialii chiar se plimbau pe str─âzile ora╚Öelor sau pe drumurile dintre acestea ╚Öi puteau fi ├«nt├«lni╚Ťi oriunde. ├Än fond, povestea Rena╚Öterii poate fi foarte legitim scris─â ca o poveste a ├«nt├«lnirilor ├«nt├«mpl─âtoare sau nu ale unor geniali cu al╚Ťii asemenea lor. Una dintre cele mai fascinante ├«nt├«lniri de acest gen s-a petrecut ├«n 1502, spre toamn─â, ╚Öi o evoc aici propun├«ndu-v─â o amintire despre Leonardo.

Cesare Borgia conducea armata sa alc─âtuit─â din mercenari printre dealurile agreabile ale provinciei Romagna, cucerind ora╚Ö dup─â ora╚Ö, pl─ânuind s─â ├«╚Öi ├«ntemeieze propriul regat chiar acolo, ├«n nordul Italiei. Dac─â cineva ar fi ├«nt├«lnit acea armat─â ├«n mar╚Ö ╚Öi ar fi fost c├«t de c├«t familiar cu un ÔÇ×WhoÔÇÖs whoÔÇť al Rena╚Öterii, i-ar fi recunoscut pe Leonardo da Vinci ╚Öi pe Machiavelli printre ├«nso╚Ťitorii teribilului gonfalonier. Cesare Borgia ÔÇô Machiavelli ÔÇô Da Vinci: un trio bizar. Rela╚Ťiile dintre ei erau pe c├«t de apropiate, pe at├«t de complicate.

Cesare Borgia avea 27 de ani. La 18 ani ajunsese deja cardinal, dar nu avea nici o leg─âtur─â cu cele sfinte. ├Änaltul scaun bisericesc a venit c├«nd influentul lui tat─â a devenit Pap─â. A╚Öa c─â se cuvine, totu╚Öi, s─â apreciem faptul c─â la 24 de ani a demisionat din oficiul de cardinal ÔÇô a fost, de altfel, primul cardinal din istorie care ╚Öi-a dat demisia. Se spune c─â era un b─ârbat sexy. E cert c─â avea o rafinat─â inteligen╚Ť─â ╚Öi era de o ne╚Ť─ârmurit─â cruzime. Manevra abil secretul, intriga ╚Öi tr─âdarea, ucidea f─âr─â ezitare, chiar cu pl─âcere, at├«t ├«n r─âzboi, c├«t ╚Öi pe culoarele ├«ntunecate ale palatelor, dovedind un real talent militar pe c├«mpul de lupt─â, dar ╚Öi o ├«nfrico╚Ö─âtoare lips─â de scrupule. Cesare Borgia ├«l angajase ├«n armata sa pe Leonardo da Vinci, pe atunci ├«n v├«rst─â de 50 de ani, pe post de inginer militar. Rolul lui Leonardo era s─â ├«nt─âreasc─â ap─ârarea castelelor cucerite ╚Öi s─â inventeze noi ma╚Öin─ârii de lupt─â.

Machiavelli, pe atunci ├«n v├«rst─â de 33 de ani, era trimisul Floren╚Ťei pe l├«ng─â statul papal ╚Öi se ╚Ťinea aproape de Borgia pentru c─â primise ├«ns─ârcinarea secret─â de a sonda inten╚Ťiile acestuia cu privire la ora╚Öul s─âu. Campaniile lui Borgia ├«n Romagna n─â╚Öteau temeri la Floren╚Ťa, care nu era departe. S-a spus cu ├«ndrept─â╚Ťit─â ironie c─â rela╚Ťia lui Borgia cu Machiavelli era machiavelic─â la maximum. Borgia ╚Ötia de ce se tot ╚Ťine Machiavelli dup─â el, de ce ├«l urm─âre╚Öte ╚Öi-l descoase, de ce ├«i evalueaz─â cu ochi expert ╚Öi discret armata, visteria, inten╚Ťiile. Machiavelli, la r├«ndul lui, ╚Ötia c─â Borgia ╚Ötie c─â el spioneaz─â, Borgia ╚Ötia c─â Machiavelli ╚Ötie c─â el ╚Ötie, iar Machivelli ╚Ötia c─â Borgia ╚Ötie c─â el ╚Ötie, ╚Öi tot a╚Öa. Machiavelli trimitea continuu, pe c─âi secrete, mesaje despre Borgia la Floren╚Ťa, ├«ndeplinindu-╚Öi misiunea. Borgia i le intercepta ╚Öi uneori, dup─â ce le citea, decidea ca unele dintre ele s─â fie oprite. Nu toate, ├«ns─â. Machiavelli era sigur c─â Borgia ├«i intercepteaz─â coresponden╚Ťa, a╚Öa c─â scria c├«t putea el de neutru ╚Öi de codificat. Borgia ╚Ötia c─â Machiavelli ╚Ötie c─â rapoartele lui secrete s├«nt interceptate ╚Öi ╚Ötia bine c─â trebuie s─â descifreze codul lor ÔÇô nu era un prost s─â cread─â c─â Machiavelli chiar scrie mesaje despre vreme, despre dealuri ╚Öi p─âduri sau despre propriile sale indispozi╚Ťii digestive pe care le trimite la Floren╚Ťa prin curieri secre╚Ťi. Totu╚Öi, Borgia ├«l ╚Ťinea ├«n anturajul s─âu pe diplomatul Machiavelli ╚Öi mul╚Ťi s-au ├«ntrebat de ce nu ├«l ├«ndep─ârta, de ce nu a ├«ncercat s─â-l corup─â sau, pur ╚Öi simplu, de ce nu i-a f─âcut de petrecanie. Dac─â credem ├«n destin, atunci putem r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare ast─âzi: pentru c─â Machiavelli trebuia s─â scrie Principele, carte care, se ╚Ötie, este puternic inspirat─â de ceea ce autorul a v─âzut la Cesare Borgia. Dac─â nu credem ├«n destin, atunci am putea b─ânui c─â motivul principal a fost inteligen╚Ťa. Inteligen╚Ťa ╚Öi cultura lui Borgia cereau mereu discu╚Ťii de un anumit nivel. ├Än campanie, condotierii de care era ├«nconjurat erau analfabe╚Ťi, ignoran╚Ťi ╚Öi brutali. Machiavelli oferea min╚Ťii lui Borgia hran─â ╚Öi stimul.

Leonardo ╚Öi Machiavelli erau lega╚Ťi nu doar de faptul c─â veneau din acela╚Öi ora╚Ö, ci ╚Öi de o prietenie mai veche. Campania lui Borgia ├«i va lega ╚Öi mai mult. ├Äntor╚Öi ├«n 1503 la Floren╚Ťa, vor pl─ânui cea mai bizar─â arm─â inventat─â p├«n─â atunci de oameni (tehnologia pentru inversarea cursului unui r├«u) ╚Öi o vor propune Consiliului florentin ca solu╚Ťie de cucerire a Pisei (inversarea cursului r├«ului Arno, care era principala surs─â de ap─â a pisanilor afla╚Ťi ├«n aval de Floren╚Ťa). Este aproape sigur c─â ideea aceasta le venise ├«n timpul discu╚Ťiilor pe care le-au avut ├«n anturajul lui Borgia. De altfel, aceast─â campanie a lui Borgia a exercitat o influen╚Ť─â puternic─â asupra celor doi. Unii istorici o exagereaz─â, poate, c├«nd spun c─â acolo s-a n─âscut modernitatea pentru c─â acolo i-a venit lui Machiavelli ideea c─â un concept solid al securit─â╚Ťii unui stat este o combina╚Ťie creativ─â ├«ntre armat─â, ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi politic─â. Dar nici nu se poate spune c─â acele luni de campanie nu au l─âsat urme ├«n istorie. Principele lui Machiavelli, se ╚Ötie, aproape i se datoreaz─â acestui fascinant ╚Öi s├«ngeros lider care a fost Cesare Borgia, iar lui Leonardo, m─âcar, i-a r─âmas pe retin─â un anume peisaj care va deveni fundalul portretului Giocondei, lucrare pe care o va ├«ncepe imediat dup─â re├«ntoarcerea acas─â din campania lui Borgia.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.