O noapte stranie

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

– Coae, nu mai fac ăștia deloc şifoniere aşa cum se făceau pe vremuri, frăţică!

– Da, mînca-ţi-aş! Și eu am problema asta de cînd m-am mutat de la maică mea: nici un şifonier nu rezolvă chestiile ca înainte. Puteam, frate, să pun şi eu hainele cum îmi trecea prin cap, iar cînd veneam seara de la serviciu erau exact cum trebuie: pantalonii la dungă, cămăşile călcate mişto, haina aranjată.

Rîd. Sînt beţi. „Băieţei“, gîndeşte ea. E tristă. E tristă de atît de mult timp, încît pare că nu prea are sens să şi-o spună. E amantul ei, care încearcă să fie haios. Nu prea îi reuşeşte. Nevastă-sa e la cinci metri mai încolo. Pare aproape moartă. „E imposibil să nu ştie“, se gîndeşte. El a dansat lipit de ea aproape toată seara. Soţul ei e acasă. Nu a vrut să vină la chef. Probabil şi el ştie. Sau poate şi el o înşală. Nu contează, oricum. Lumea e îmbrăcată bine, e o petrecere scumpă. Oameni cu bani mulţi, dar aproape toţi îi par de plastic. I se pare un pic amuzant. Îi ţiuie urechile. Nevastă-sa e cu capul îngropat în mîini. E beată şi plînge. Acum e sigură că ştie. Se simte vinovată. Vrea să plece. Două subalterne se oferă repede să o conducă. Cînd ajung în faţa blocului se uită la ceas. E 3,05. Fetele vor să o conducă pînă sus. Le refuză, iar taxiul pleacă. Şi, brusc, ceva nu e în regulă. I se pare că aude o voce care îi spune că se întîmplă iar.

„Ce se întîmplă iar?“, spune cu voce tare. Nu e nimeni în jur. „Probabil sînt beată“, îşi spune. Culorile se schimbă. Devin cumva noroioase. Deschide cu greu uşa blocului. Cineva o roagă să îl aştepte şi pe el. Politeţea blochează instinctul. În lift ştie că deja e prea tîrziu. Cuţitul la gît nu e deloc neaşteptat. Violul e rapid şi cumva se simte în afara ei. Ceasul lui, un Casio G-shock, pare încremenit la 3,14 minute. Se gîndeşte că e pi. I se pare cumva interesant. Într-un apartament, un bărbat vomită. Arată cumva familiar. Se duce apoi la un calculator şi caută pi. 3,14. Ceasul de la calculator arată şi el 3,14. Femeia iese din lift. Se aude cum coboară liftul. E răvăşită. Durează un pic pînă cînd sună la uşă. Soţul e semiadormit şi nu îşi dă seama că ceva e în neregulă cu ea.

E în duş. E o femeie frumoasă. Becul începe să pîlpîie în baie. Femeia plînge, dar singurul sunet care se aude e un ţiuit metalic. Bărbatul tipăreşte ceva pe calculator. Încă mai caută ceva. Femeia se opreşte din plîns. Becul se sparge şi ţiuitul încetează. Ea spune: „Eli Sheba“. Bărbatul citeşte ceva despre Elisabeth. Etimologia cuvîntului vine de la elisheba din ebraică: „God is my oath“. „Dumnezeu este jurămîntul meu – ce naiba e asta?“, mormăie el. Deschide un link nou. Este despre o contesă unguroaică, Erzsébet – numele care corespunde în ungureşte cu Elisabeth. Báthory Erzsébet, probabil cea mai faimoasă ucigaşă în serie. „Ce tîmpenie!“

La un colţ de stradă un bărbat se mişcă spasmodic. Corpul îi zvîcneşte într-o parte. Capul îi rămîne, în mod nenatural, întors către blocul în care a intrat ea. Are probleme cu respiraţia. Femeia iese din baie repetînd „Eli Sheba“. Se duce în bucătărie şi aprinde lumina. Albastrul ochilor ei a dispărut în pupilele dilatate la maximum. Bărbatul de la colţ de stradă se sufocă. Se prăbuşeşte ca şi cum s-ar fi rupt ceva în el. Ceasul lui G-shock arată aceeaşi oră: 3,14. E o lună mare şi roşie. Brusc, se face linişte. Nu se mai aude nimic. Femeia leşină. Bărbatul închide computerul şi se duce pe o verandă, unde se vede aceeaşi lună mare. Respiră adînc şi spune repede ceva. Sună ca un fel de descîntec. Îi tremură mîinile şi are pupilele foarte dilatate. Dimineaţă, femeia e pe podea. Soţul o trezeşte.

„Ai băut cam mult aseară, nu te-am găsit niciodată dormind pe jos.“ Ea zîmbeşte strîmb şi e clar confuză. „Bine că eşti în regulă totuşi, au găsit de dimineaţă pe unul cu gîtul rupt. Norocul beţivului pare că nu a funcţionat la el.“ Femeia zîmbeşte. Nu îşi aminteşte mai nimic, dar are un gust ciudat în gură. Se duce la baie şi scuipă. Se spală pe dinţi. Revine în bucătărie. Soţul a făcut cafea. „Cum a fost?“ Faţa ei se contorsionează. „Nu ştiu. Nu îmi amintesc ce a fost aseară.“ El rîde. „Aşa se întîmplă cînd bei prea mult.“ „Nu îmi amintesc chiar nimic, nimic.“

Peste cîţiva ani, într-o cafenea din mijlocul Bucureştiului o să îşi reamintească orele pierdute, ascultînd aceeaşi discuţie stupidă dintre doi puşti.

– Coae, nu mai fac ăştia deloc şifoniere aşa cum se făceau pe vremuri, frățică!

– Da, mînca-ţi-aş! Şi eu am problema asta de cînd m-am mutat de la maică mea…

Bărbatul din faţa ei începe să-i povestească despre o noapte stranie de acum cîţiva ani. Încet-încet, dispar sunetele dimprejur şi nu se mai aude decît un ţiuit şi vocea lui. God is my oath. În ebraică, „Eli Sheba“. Simte că o să leşine. Îl ia de mînă. Pulsurile se sincronizează şi ea aude clar cum îi bate inima. Undeva, nu foarte departe, într-un apartament mic şi murdar, Ana îşi înfige seringa între degetul mare şi arătător.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Rareş Bogdan .  FOTO Mediafax
Rareș Bogdan, despre rezultatele din Italia: Un pericol real. Se vor trezi cu balaurul la ușă, ca în anii 30
Rareș Bogdan susține că rezultatul alegerilor din Italia poate fi un semnal privind o nouă ascensiune a partidelor care tind să aibă unele mesaje de extremă dreapta.
intuneric
Cuptoare de pâine stinse și hoteluri pe întuneric. Cum se pregătește Europa de iarnă
Pe măsură ce Europa se îndreaptă spre iarnă, birourile devin din ce în ce mai reci, clădirile istorice rămân pe întuneric, iar brutarii și cultivatorii de fructe și legume vor să renunțe la afacere.
Adriana Sime a fost arestată la domiciliu pentru 89 de zile Foto Bihoreanul jpg
Cazul Adriana Sime: statul român plăteşte despăgubiri pentru gafele procurorilor
Statul român va plăti despăgubiri de aproximativ 100.000 lei pentru fosta adjunctă a şefului Fiscului Bihor Adriana Sime, achitată de judecători pentru acuzațiile de corupţie aduse de DNA și nedovedite.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.