O lec╚Ťie sau poate chiar lec╚Ťia

Publicat în Dilema Veche nr. 884 din 18 - 24 martie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

├Äntr-una din pu╚Ťinele zile dintre o carantin─â teatral─â ╚Öi alta, am v─âzut premiera Lec╚Ťiei de Eug├Ęne Ionesco, la Teatrul Nottara. ├Äl apreciez pe Felix Alexa, m─â bucur de c├«te ori am ocazia s─â-i v─âd spectacolele, a╚Öa c─â am trecut peste reticen╚Ťele sanitare ╚Öi am mers ├«n sala teatrului de pe Magheru. Cum nu s├«nt critic de teatru, nu voi scrie aici p─ârerea mea despre spectacol. Despre piesa lui Ionesco, ├«ns─â, a╚Ö spune c├«teva lucruri, cu at├«t mai mult cu c├«t mi se pare c─â are o foarte interesant─â actualitate.

├Än general, teatrul lui Eug├Ęne Ionesco nu e generos cu cititorii s─âi. Nu e deloc ÔÇ×literaturizabilÔÇŁ, dac─â-mi permite╚Ťi cuv├«ntul. Po╚Ťi sta ├«n fotoliu ╚Öi citi ore-n ╚Öir dramaturgia scris─â de Shakespeare, Cehov, Ibsen, O╩╝Neill, nu mai vorbesc de cea a unui Tennessee Williams, at├«t de sentimental─â ╚Öi de liric─â. Piesele acestor autori au tot ce e necesar unei lucr─âri literare: personajele au psihologii bogate, au destine care adesea se intersecteaz─â cu istoria, au o epic─â, conflicte, ├«nt├«mpl─âri, ÔÇ×st─âriÔÇŁ una dup─â alta, sim╚Ťi ├«n ele sarabanda necesit─â╚Ťii ╚Öi a ├«nt├«mpl─ârii. Piesele lui Ionesco, ├«ns─â, privite ca litere ordonate ├«n pagini, nu au nici un sens. Nu ofer─â nimic. Cititorul pieselor sale are cam aceea╚Öi experien╚Ť─â ca aceea a cuiva care nu ╚Ötie notele muzicale ╚Öi r─âsfoie╚Öte ╚Ötimele unei simfonii de Beethoven. Portativul ├«nc─ârcat cu semne muzicale este departe de a fi muzic─â; textele dramatice ale lui Ionesco s├«nt ├«nc─â ╚Öi mai departe de a fi teatru. A╚Öa cum muzica lui Beethoven este doar ceea ce se aude c├«nd o orchestr─â execut─â partitura simfoniei, teatrul ionescian exist─â doar c├«nd actorii, afla╚Ťi ├«ntr-o regie, afla╚Ťi ├«ntr-o scenografie, joac─â piesa scris─â pe h├«rtie.

Performan╚Ťa lui Ionesco este, astfel, excep╚Ťional─â, c─âci el e unul dintre cei foarte pu╚Ťini (de nu cumva singurul) care poate produce teatru la modul absolut, duc├«ndu-ne la punctul zero al teatrului, adic─â acolo unde teatrul se na╚Öte, practic, din nimic, acolo unde teatrul exist─â singur, f─âr─â nici un fel de prealabil, eliberat de literatur─â, eliberat de retoric─â ÔÇô un teatru de cea mai ├«nalt─â puritate. Un teatru 100% viu, real, de o realitate palpitant─â, tocmai pentru c─â este 100% efemer. Ei bine, g─âsind astfel un adev─âr dintre cele tari, Ionesco ne arat─â c─â teatrul de ├«nalt─â puritate este de╚Öertic ╚Öi dezesperant; la Ionesco, absurdul ╚Öi absolutul s├«nt acela╚Öi lucru. Purific├«nd teatrul la cel mai ├«nalt grad, Ionesco ├«ncepe s─â construiasc─â o ontologie. To╚Ťi marii dramaturgi ai lumii spun lucruri esen╚Ťiale despre via╚Ť─â; c├«╚Ťiva ÔÇô ╚Öi Ionesco e printre ei ÔÇô spun ceva important despre existen╚Ť─â.

Personajele ionesciene s├«nt schematice, cu psihologie incert─â, rela╚Ťiile dintre ele s├«nt minimale, ├«n sensul c─â vorbesc unele cu altele, dar nu interac╚Ťioneaz─â. La Ionesco nu exist─â suflet, nu exist─â ur─â sau iubire, nu exist─â prietenie sau invidie, nu exist─â fericire ╚Öi nici umilin╚Ť─â. Toate acestea, ├«mpreun─â, alc─âtuiesc materia prim─â a teatrului dintotdeauna, ╚Öi exact pe toate acestea, ├«mpreun─â, le d─â deoparte Ionesco. ÔÇ×St─ârileÔÇŁ, cele pe care orice actor serios e ├«nnebunit s─â le joace ╚Öi s─â le st├«rneasc─â, par un fel de balast numai bun de abandonat pentru Ionesco. Ar fi un teatru rece, de╚Öertul ar fi de ghea╚Ť─â, dac─â nu am descoperi imediat c─â, ├«n forma lui cea mai pur─â, teatrul este profund tragic, dureros.

Ei bine, suferin╚Ťa pe care aparenta ariditate a materialului o produce cititorului pieselor lui Ionesco e nimic fa╚Ť─â de dificult─â╚Ťile pe care le are regizorul care vrea s─â-i monteze piesele. Cum la Ionesco nu exist─â, practic, personaje ├«n sens dramatic, ci doar sumare schi╚Ťe tip, precum B├ęrenger, sau figuri f─âr─â nume, precum Profesorul, Eleva, regizorul trebuie s─â le creeze din nimic. Personajele din textele dramatice ale lui Ionesco s├«nt contururi ale vidului. Ca s─â r─âm├«n─â ├«n marea conven╚Ťie a teatrului mai mult sau mai pu╚Ťin stanislavskian, regizorul este obligat s─â le ÔÇ×├«ncarceÔÇŁ, s─â le dea psihologie, trecut, linie destinal─â. La r├«ndul lui, actorul simte nevoia s─â joace, de╚Öi textul ionescian aproape c─â interzice a╚Öa ceva. Astfel, ceea ce vedem pe scen─â de c├«te ori se joac─â o pies─â de Ionesco nu e niciodat─â ceva scris de Ionesco, ci e ceva cu totul creat de regizor. La limit─â, a╚Ö spune c─â toate mont─ârile de Ionesco s├«nt mari tr─âd─âri ale sale, dar m─â ├«ntreb dac─â nu cumva tocmai asta este lec╚Ťia ascuns─â pe care el o d─â: teatrul pur e o tr─âdare! Sau, mai precis, o luare ├«n posesie a ceva ce nu e al t─âu ÔÇô regizor ÔÇô ╚Öi nici chiar al t─âu ÔÇô spectator ÔÇô, ci a fost c├«ndva ╚Öi ├«ntr-o oarecare m─âsur─â al cuiva, zis autor...

Niciunde mai mult dec├«t ├«n Lec╚Ťia ÔÇô poate doar ├«n piesele mai t├«rzii, cele pe care Matei C─âlinescu le nume╚Öte ÔÇ×oniriceÔÇŁ, precum Pietonul aerului sau Setea ╚Öi Foamea ÔÇô nu g─âsesc ├«n╚Ťelesul clar al acestui dialog pe care Ionesco poveste╚Öte c─â l-ar fi avut cu Br├óncu╚Öi, c├«nd i-a fost prezentat marelui sculptor ├«n zorii anilor ╩╝50, Ionesco fiind ├«nc─â nimeni ├«n ierarhiile pariziene, iar Br├óncu╚Öi fiind deja Br├óncu╚Öi: Br├óncu╚Öi: ÔÇ×Cu ce te ocupi?ÔÇŁ Ionesco: ÔÇ×Scriu piese de teatru.ÔÇŁ Br├óncu╚Öi (provocator, cum era adesea cu noii veni╚Ťi): ÔÇ×Ur─âsc teatrul.ÔÇŁ Ionesco: ÔÇ×╚śi eu. De-aia scriu piese...ÔÇŁ

Re├«nt├«lnirea mea cu textul Lec╚Ťiei mi-a prilejuit, ├«ns─â, ╚Öi un alt g├«nd. Unul care vine direct ├«n vremurile noastre. Probabil c─â replica cea mai cunoscut─â a piesei este ÔÇ×Aritmetica duce la filologie ╚Öi filologia duce la crim─âÔÇŁ. ├Äntreaga pies─â este, de altfel, o parad─â str─âlucitoare de (anti)logic─â. Este o prob─â impresionant─â c─â logica practicat─â f─âr─â inim─â este absurdul ├«nsu╚Öi, de nu chiar crima ├«ns─â╚Öi. Toate tiradele pedagogice ale Profesorului s├«nt logice. El ├«ncearc─â s─â aduc─â Eleva ├«n ÔÇ×sistemulÔÇŁ s─âu de cunoa╚Ötere, acolo unde informa╚Ťia se combin─â logic. Exist─â o lectur─â foarte r─âsp├«ndit─â a acestei piese ├«n care Profesorul e un satrap dement (am auzit de mont─âri ├«n care e Stalin, Hitler) sau doar un fel de maniac sexual, iar Eleva este o victim─â inocent─â trimis─â chiar de p─ârin╚Ťi ├«n ÔÇ×gura lupuluiÔÇŁ. Aceste lecturi, dragi contemporanilor no╚Ötri, ╚Ťin s─â expun─â tirania intelectual-sexual─â denun╚Ť├«nd rela╚Ťia dintre profesor (mascul) ╚Öi elev─â (femeie), care este cumva un fel de exemplu paradigmatic al rela╚Ťiei abuzive. Ele spun r─âspicat ÔÇô de fapt, strig─â ÔÇô c─â ╚Öcoala-i praf, familia-i praf, rela╚Ťiile de mentorat ├«n tipar clasic s├«nt praf.

Dar, v─âz├«nd piesa montat─â de Felix Alexa, am realizat (chiar dac─â nu asta a fost inten╚Ťia regizorului) c─â ea pune ├«n discu╚Ťie ceva mult mai important. Nu e vorba de rela╚Ťii (de altfel, e absurd s─â postulezi rela╚Ťii ├«n piesele prin esen╚Ťa non-rela╚Ťionale ale lui Ionesco). E vorba despre statutul cunoa╚Öterii omene╚Öti. Aten╚Ťie: nu cuvintele ucid, ci filologia, adic─â ╚Ötiin╚Ťa omeneasc─â despre cuvinte, ucide! Matei C─âlinescu atrage aten╚Ťia c─â, odat─â cu Lec╚Ťia, Eug├Ęne Ionesco ├«ncepe s─â abordeze tema r─âului ├«n lume. R─âul ├«n istorie (a╚Öa cum pare a se citi aceast─â pies─â ast─âzi) e doar o subtem─â a r─âului ├«n lume. Nu spun c─â lectura uzual─â a piesei nu se sus╚Ťine. Ce spun, ├«ns─â, este c─â piesa pare c─â vrea mai mult dec├«t i se d─â. Nu e o pies─â despre femei subjugate ├«ntr-o societate macist─â ╚Öi nici despre Hitler ╚Öi Stalin, e o pies─â despre r─âul care se ascunde ├«n cunoa╚Ötere. O cunoa╚Ötere f─âr─â suflet, f─âr─â sens, abstract─â c├«t s─â fie prestigioas─â, dar foarte periculoas─â pentru c─â e amoral─â. ├Än fond, filologia vine din aritmetic─â, nu-i a╚Öa? Mai ├«nainte de lec╚Ťia de filologie, Profesorul predase Elevei lec╚Ťia de aritmetic─â ╚Öi Eleva s-a dovedit excelent─â la adunare, dar incapabil─â s─â fac─â sc─âderi. O genera╚Ťie care acumuleaz─â, dar nu ╚Ötie s─â piard─â nimic. (Profesorul: ÔÇ×Ave╚Ťi mereu tendin╚Ťa s─â aduna╚Ťi. Trebuie s─â ╚Öti╚Ťi ╚Öi s─â sc─âde╚Ťi. Nu trebuie doar s─â integra╚Ťi. Trebuie s─â ╚Öi dezintegra╚Ťi. Asta-i via╚Ťa. Asta e filozofia. Asta-i ╚Ötiin╚Ťa. ─ésta e progresul, civiliza╚Ťia.ÔÇŁ)

Dar s─â nu devenim patetici: ├«n fond e o lec╚Ťie doar, una dintre miliardele de lec╚Ťii predate ╚Öi receptate pe lume. Nici de ea nu vom ╚Ťine seama, c─âci omul este singurul animal care nu ├«nva╚Ť─â nimic din lec╚Ťiile pe care i le d─â via╚Ťa. Ciudat, el este ╚Öi singurul care le poate pricepe. Suprem─â ironie!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.