O inser╚Ťie a altei lumi ├«n lumea noastr─â

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Niciodată scrisul la gazetă nu mi-a făcut mai mare plăcere decît atunci cînd am avut ocazia să împărtășesc cititorilor mei din bucuriile mele. Nu ezit, așadar, să scriu aceste rînduri, căci mult m-am bucurat să primesc albumul Dinu Lipatti. Muzicianul în imagini, editat anul acesta de Institutul Cultural Român.

De cum am privit coperta, din a c─ârei penumbr─â pianistul m─â las─â s─â-i v─âd m├«inile ╚Öi ochii, mi-au venit c├«teva g├«nduri despre Dinu Lipatti. Mi-am adus aminte c─â, de c├«te ori am avut ocazia s─â ├«nt├«lnesc melomani ├«n afara ╚Ť─ârii (am ├«nt├«lnit destui ├«n multele mele c─âl─âtorii) ╚Öi le-am spus c─â s├«nt rom├ón, numele lui Dinu Lipatti venea imediat ├«n discu╚Ťie. Da, mai degrab─â Lipatti dec├«t Enescu. Pe m─âsur─â ce am ├«nceput s─â cunosc lumea larg─â a muzicii, am putut foarte repede s─â-mi dau seama c─â ├«n jurul lui Lipatti exist─â un adev─ârat cult care se perpetueaz─â misterios de la o genera╚Ťie de iubitori de muzic─â la urm─âtoarea. Aparent, greu de explicat pentru c─â Lipatti a tr─âit pu╚Ťin (doar 33 de ani) ╚Öi a murit demult (decembrie 1950). ├Änregistr─ârile sale au fost, pentru mult─â vreme, foarte pu╚Ťine ╚Öi aproape intruvabile. ├Än plus, au fost f─âcute ├«ntr-o perioad─â ├«n care tehnologia sunetului era de-a dreptul rudimentar─â ├«n compara╚Ťie cu ceea ce a devenit ├«n ultimele trei-patru decenii. Abia recent s-a putut alc─âtui un catalog mai consistent al ├«nregistr─ârilor cu Lipatti. Iar catalogul se tot completeaz─â. Pu╚Ťine ╚Öi slabe calitativ, aceste ├«nregistr─âri s├«nt, totu╚Öi, aur pur pentru melomani. At├«t de venerate s├«nt, ├«nc├«t periodic apar ╚Ötiri c─â s-a mai g─âsit c├«te una, dar de cele mai multe ori se dovede╚Öte ulterior c─â nu e Lipatti. Misterul posterit─â╚Ťii lui Lipatti este ╚Öocant pentru mine. Cum de poate fi at├«t de iubit un artist din alte vremuri pentru care nu exist─â nici un interes comercial sau ideologic ├«n ziua de azi? ├Äntr-o lume ├«n care nu exist─â dec├«t propagand─â, PR, lobby, manipulare, scandal ╚Öi spaime, cum de persist─â o admira╚Ťie public─â pentru cineva ca Lipatti?

Teza mea este c─â fascina╚Ťia pentru Lipatti se men╚Ťine peste ani pentru c─â apare tot mai clar miza superioar─â a existen╚Ťei sale ÔÇô o miz─â care dep─â╚Öe╚Öte determina╚Ťiile lumii noastre. Muzica lui este doar un semn, ceva ca o invita╚Ťie spre altceva, vorba poetului, mult mai ├«nalt ╚Öi mult mai cur├«nd. Fire╚Öte, nici prin cap nu-mi trece s─â pun la ├«ndoial─â c─â muzica a fost voca╚Ťia lui Dinu Lipatti. Spun, ├«ns─â, c─â cineva care face muzic─â a╚Öa cum a f─âcut Dinu Lipatti are pe lumea asta o misiune mai mare dec├«t aceea de a c├«nta foarte bine. Cu asemenea oameni, muzica e doar introducerea spre o alt─â lume c─âtre care, de altfel, numai muzica te poate duce. Scuza╚Ťi blasfemia (pentru cei mai religio╚Öi) sau patetismul (pentru cei mai recen╚Ťi), dar p─ârerea mea e c─â Lipatti a f─âcut ├«n lumea noastr─â oficii de ├«nger.

Cred c─â acum, ├«n 2021, avem deja distan╚Ťa necesar─â ca s─â putem ├«ntrevedea mai clar miza trecerii prin lume a acestui om. Eu cred c─â Dinu Lipatti a fost un fel de inser╚Ťie a transcendentului ├«n imanent. M─â g├«ndesc, deopotriv─â, la arta lui ╚Öi la suferin╚Ťele lui, la traseul destinului s─âu ╚Öi la genul de om care a fost (avem, slav─â Domnului, destule m─ârturii).

├Än orice caz, fie c─â s├«nte╚Ťi de acord cu mine sau nu, faptul c─â Dinu Lipatti exist─â ├«nc─â, at├«t de viu ╚Öi de adev─ârat, ├«n inima at├«tor melomani r─âsp├«ndi╚Ťi ├«n toat─â lumea, din Australia ├«n Canada ╚Öi-n Japonia, este pentru mine un semn c─â, totu╚Öi, lumea noastr─â nu e chiar surd─â la chem─ârile altor lumi, c─â materia nu e complet inert─â ├«n fa╚Ťa spiritului. Cine se mai poate ├«ndoi c─â spiritul ├«nvinge materia dup─â ce ascult─â ultimul s─âu recital? C├«nd ╚Ötii ce dureri avea, ce boal─â ├«l cuprinsese, c├«nd ╚Ötii c─â a murit peste nici trei luni, c├«nd ╚Ötii care era condi╚Ťia lui medical─â ├«n acea sear─â de septembrie 1950 ╚Öi ├«l auzi c├«nt├«nd (de pild─â, Partita Nr. 1 BWV 825 de Bach), nu mai po╚Ťi avea vreun dubiu c─â tirania materiei se va r─âsturna cur├«nd.

Sigur c─â, de la distan╚Ťa pe care o avem ast─âzi, putem s─â ne permitem ╚Öi vis─âri contrafactuale.  Astfel, observ─âm imediat c─â Lipatti era din aceea╚Öi genera╚Ťie cu Sviatoslav Richter ╚Öi Arturo Benedetti Michelangeli. Cum s─â nu te g├«nde╚Öti c─â, dac─â ar fi tr─âit c├«t m─âcar speran╚Ťa de via╚Ť─â a genera╚Ťiei sale, Lipatti ar fi fost indubitabil o celebritate de acela╚Öi nivel? Cu at├«t mai mult cu c├«t ÔÇ×pianismulÔÇŁ lui Lipatti e at├«t de diferit de al acestor doi legendari ÔÇô c├«t de complementari ar fi fost ├«n contextul sensibilit─â╚Ťii acelei genera╚Ťii! De asemenea, ╚Ötiindu-i valoarea ╚Öi integritatea, nu po╚Ťi s─â nu te g├«nde╚Öti c├«t de mult ar fi ├«nsemnat un Lipatti viu ╚Öi celebru ├«n anii comunismului pentru muzica ╚Öi pentru societatea rom├óneasc─â. Nu cred c─â s-ar mai fi ├«ntors ├«n ╚Ťar─â, ca ╚Öi Enescu. Spre deosebire de acesta, ├«ns─â, cred c─â ar fi avut un trai confortabil, c─âci ar fi fost f─âr─â dubii unul dintre cei mai c─âuta╚Ťi soli╚Öti ai lumii. Un Dinu Lipatti desf─â╚Öur├«nd o lung─â carier─â de anvergur─â mondial─â ├«n exilul rom├ónesc din anii comunismului ar fi contat enorm. ├Än fine, vis─âri...

Nu ├«nchei f─âr─â s─â spun c├«teva cuvinte despre Dinu Lipatti. Muzicianul ├«n imagini. S├«nt 117 pagini de documente ╚Öi fotografii impresionante ÔÇô foarte multe inedite ÔÇô  grupate ├«n patru capitole care acoper─â p─âr╚Ťi din via╚Ťa ╚Öi posteritatea artistului: anii form─ârii ╚Öi afirm─ârii ├«n Rom├ónia; anii parizieni; povestea de dragoste dintre Dinu Lipatti ╚Öi so╚Ťia lui, Madeleine; discografia Lipatti. Fiecare capitol este ├«nso╚Ťit de un text explicativ ╚Öi fiecare fotografie este legendat─â minu╚Ťios. Textele s├«nt, toate, at├«t de bine ╚Öi de competent scrise ├«nc├«t mi se pare c─â titlul Muzicianul ├«n imagini face cumva o nedreptate autorilor acestor capitole: ╚śtefan Costache, Monica Is─âcescu, Orlando Murrin ╚Öi Mark Ainley. Muzicianul este prezentat nu doar ├«n imagini, ci ╚Öi ├«n texte redate bilingv care dialogheaz─â adecvat cu fotografiile ╚Öi sporesc valoarea ├«ntregului.

├Än ceea ce m─â prive╚Öte, Dinu Lipatti. Muzicianul ├«n imagini mi-a oferit ocazia s─â tr─âiesc o experien╚Ť─â audiovizual─â ce va r─âm├«ne pentru mine memorabil─â, c─âci mi-a determinat importante redefiniri. Am r─âsfoit albumul ascult├«nd ├«nregistr─âri cu Dinu Lipatti. Am privit fotografiile ├«n timp ce muzica umplea orice gol ├«n jurul meu. Am fost cuprins de o asemenea senza╚Ťie a deplinului, ├«nc├«t am ├«n╚Ťeles imediat c─â experien╚Ťa audiovizual─â ├«mplinit─â cu adev─ârat nu e cu clipuri ├«n care se mi╚Öc─â aluziv-erotic trupuri, culori ╚Öi lumini energizate de un beat, ci cu fotografii alb-negru cu Lipatti ├«n timp ce-l ascul╚Ťi c├«nt├«nd Bach, Mozart sau Schubert. ├Än fine, merge ╚Öi cu Chopin ÔÇô iertat─â-mi fie mali╚Ťia...  

La pagina 82 a albumului exist─â o fotografie din anul mor╚Ťii. Chipul lui Lipatti e palid ╚Öi obosit. Degetele m├«inii drepte stau ├«ncordate cu precizie pe clape, dar asta nu te poate p─âc─âli. Oricine a tr─âit m─âcar o noapte de nesomn din cauza unei suferin╚Ťe ce l-a f─âcut s─â simt─â, ├«n singur─âtate sublunar─â, moartea pe-aproape ├«n╚Ťelege imediat ce se ├«nt├«mpl─â cu omul din aceast─â fotografie. E o fotografie care m─â leag─â pentru totdeauna de Lipatti, care ├«mi d─â complet─â ├«ncredere ├«n el, c─âci Cioran avea dreptate: nu po╚Ťi avea ├«ncredere dec├«t ├«n cei care au tr─âit m─âcar o dat─â o boal─â ce i-a apropiat de moarte. Am privit ├«ndelung aceast─â fotografie ╚Öi, pe m─âsur─â ce-o priveam, mi se p─ârea c─â ├«n ea e ceva ce mai v─âzusem. Dup─â un timp, am ├«n╚Ťeles: am r─âsfoit albumul ├«napoi, la pagina 54. Acolo se afl─â o fotografie a lui Dinu Lipatti la 2 ani. Ochii! Incredibil aproape, ochii copilului dr─âg─âla╚Ö de 2 ani s├«nt exact, dar exact aceia╚Öi ca ochii b─ârbatului de 33 de ani, matur ╚Öi cotropit de boal─â. S├«nt ochi prea maturi pentru un copil ╚Öi prea copil─âro╚Öi pentru cineva ├«n pragul mor╚Ťii. De unde vine privirea aceea? Nu ╚Ötiu. Cum de a putut-o p─âstra? Nu ╚Ötiu. Dar ascult...

╚śi dac─â exist─â pe lumea asta cineva pe care arta ╚Öi via╚Ťa lui Lipatti ├«l las─â indiferent, tot ar trebui s─â r─âsfoiasc─â acest album. Chiar ╚Öi f─âr─â s─â-i percepi aura artistic─â ╚Öi semnifica╚Ťiile culturale, albumul tot are ce oferi: ├«n fotografiile sale se vede clar standardul decen╚Ťei, al bunului-sim╚Ť ╚Öi al noble╚Ťei omene╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.