O definiție a Sfîntului Augustin, utilă și pentru juriști

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
În semn de respect și gratitudine jpeg

S-a scris mult despre minciună, poate la fel de mult ca despre adevăr. Oricît de multe ar fi fețele adevărului, vălurile mincinoase care le pot acoperi sînt și mai numeroase. Întinderea acestor văluri și „materialul” lor sînt extrem de diferite. După Umberto Eco, chiar limbajul este, cel puțin indirect, mincinos, întrucît elementele componente sînt doar substitute ale realității. Parafrazînd, cuvintele mint în legătură cu lucrurile pe care le desemnează. Lingvistica, în varianta ei structuralistă, a dat multe dureri de cap prin răspîndirea unor termeni savanți (semn, semnificat, semnificant, semnificație). Uneori, literatura beletristică este privită ca o formă de minciună; în limba latină, mendacium are, pe lîngă sensul de a spune ceva contrar adevărului, și sensul de ficțiune poetică sau de poveste. Alteori, același cuvînt are și sensul de iluzie sau eroare a simțurilor. Au fost căutate și originile biologice ale minciunii; mimetismul și alte strategii de apărare sau de atac ale diferitelor forme de viață au fost privite ca variante naturale ale minciunii. Inventarul vălurilor mincinoase ale realității pare să fie nesfîrșit. O delimitare și o ordonare a acestor văluri sînt posibile printr-o definiție rezonabilă a minciunii. Sfîntul Augustin a dat cea mai simplă și mai clară definiție a acestui termen în Despre minciună (Humanitas, 2016, ediție bilingvă): de mințit minte acela care una are în gînd și altceva redă prin cuvinte sau prin orice alte moduri de semnificare; (ille mentitur, qui aliud habet in animo et aliud verbis vel quibuslibet significationibus enuntiat).

Delimitarea netă a înțelesului minciunii, prin restrîngerea la domeniul uman, este primul avantaj al definiției. Următorul avantaj este eliminarea oricărei denotații morale, pentru a permite includerea în sfera acestui termen nu numai a formelor malefice, ci și a formelor benefice ale minciunii; se poate minți nu numai pentru a face rău, ci și pentru a face bine. Fără a ignora raportarea minciunii la adevăr, definiția oferă o imagine particulară a acestei opoziții: adevărul este desprins de criteriul concordanței dintre ceea ce se cunoaște și ceea ce este real, fiind redus la ceea ce are în gînd autorul minciunii; nu contează dacă acest ce are în gînd reflectă în mod corect sau incorect o anumită realitate; mai mult, ce are în gînd poate să fie nu doar reflectarea, exactă sau eronată, a unui fapt trecut, ci și planul unei acțiuni viitoare; autorul minciunii ascunde astfel nu ceea ce s-a întîmplat în trecut, ci ceea ce vrea să se întîmple în viitor; este al treilea avantaj al definiției. În sfîrșit, minciuna se poate săvîrși nu numai prin cuvinte, ci și prin „orice alte moduri de semnificare”; nu numai cuvintele, ci și orice alte semne pot exprima altceva decît ce are în gînd cel care minte; tăcerea, adică absența cuvintelor, nu este prin ea însăși un asemenea semn, dar cuvintele pot fi înlocuite prin alte semne care pot reda același lucru; juriștii cunosc această nuanță în legătură cu exprimarea consimțămîntului, ca o condiție de validitate a actului juridic: nu acela care tace pur și simplu (qui tacet), ci acela care tace ca și cum ar vorbi (qui tacet cum loqui debetur), folosind astfel alte semne decît cuvintele, poate fi considerat că a consimțit la încheierea unui act juridic (consentire videtur). Aceste patru clarificări sînt utile pentru toți cei care, dintr-o perspectivă sau alta, vorbesc sau scriu despre minciună. Juriștii sînt și ei interesați de aceste clarificări; cum s-a spus, nu fără maliție, în lumea dreptului minciuna este la ea acasă.

Restrîngînd minciuna la domeniul uman, definiția Sfîntului Augustin opune o atitudine de bun-simț tendințelor de ultimă oră, pe cît de stranii, pe atît de inconsistente, de a atribui prerogative juridice animalelor sau chiar lucrurilor. Sînt vehiculate astfel teorii despre „drepturile animalelor” sau „dreptul unor lucruri de a fi conservate”. Este la modă să spui că animalele sau lucrurile au calitatea de titular de drepturi subiective. Se complică astfel, în mod inutil, ceea ce este simplu: oamenii au unii față de alții drepturi și datorii în legătură cu anumite categorii de animale sau  lucruri.

Ca și în politică (un filosof – care este privit uneori, în mod unilateral, ca promotor al unor poziții imorale intransigente – a făcut distincție, cu subtilitate, între ineficacitatea moralei de primă instanță și eficacitatea moralei de a doua instanță în acțiunea politică), și în drept minciuna poate avea uneori o conotație pozitivă, ca instrument de realizare a binelui; simulația și mandatul fără reprezentare sînt concepte juridice care interferează cu minciuna, rămînînd, de cele mai multe ori, compatibile cu normele juridice și cu cele morale, nefiind deci susceptibile de sancționare; alteori, minciuna este sancționată doar moral, nu și juridic, întrucît ea este neutralizată de atitudini sau fapte specifice, cum ar fi posesia de lungă durată, ca temei al dobîndirii dreptului de proprietate. În cele mai multe cazuri, însă, minciuna este repudiată moral și sancționată juridic; lista acestor forme de minciună, cuprinzînd exemple din dreptul public și din dreptul privat, din dreptul procesual și din dreptul substanțial, este foarte lungă: inducerea în eroare a celeilalte părți cu ocazia încheierii unui contract, inclusiv prin ascunderea viciilor lucrului vîndut, defăimarea altei persoane, numeroase infracțiuni, cum sînt înșelăciunea la măsurătoare, înșelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor, plagiatul, comunicarea de informații false, contrafacerea, mărturia mincinoasă etc. Ceea ce au în comun aceste fapte ilicite este neconcordanța dintre ceea ce are în gînd autorul minciunii și ceea ce el redă prin cuvinte sau alte moduri de semnificare; iar acest ce are în gînd nu se raportează în mod obligatoriu la o anumită realitate, nici la trecut, putînd să conțină planul unei acțiuni viitoare înșelătoare. Nu mai puțin, minciuna conținută în aceste fapte ilicite poate fi redată nu numai în cuvinte, ci și prin alte moduri de semnificare, ca în cazul infracțiunii de înșelăciune la măsurătoare.

Sprijinul pe care îl dă Sfîntul Augustin juriștilor prin definiția minciunii este încă o dovadă a legăturilor profunde care există între cultura juridică și cultura filosofică, precum și a unității culturii în întregul ei.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Arnold Schwarzenegger, despre ce înseamnă pentru el moartea și Raiul: „Nu ne vom mai revedea niciodată“
Actorul Arnold Schwarzenegger, fost guvernator al statului american California, vorbeşte cu multă sinceritate despre încercările şi dificultăţile din viaţa sa într-un nou documentar în trei părţi, "Arnold", informează site-ul revistei People.
image
Legenda satului Vama Veche, locul plin de șerpi, unde s-au așezat găgăuzii
Legenda spune că satul Vama Veche a fost întemeiat de găgăuzi, iar ținutul s-a numit „Yilanlâk“ (Șerpăria).
image
Motivul pentru care chinezii forează una din cele mai adânci gropi din lume în deșertul Tarim
China a început să foreze una dintre cele mai adânci gropi din lume în căutarea unor descoperiri în adâncul Pământului. Presa de stat chineză a descris proiectul de foraj de 11.000 de metri drept „un punct de reper în explorarea de către China a adâncimii Pământului”.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.