O carte care ne elibereaz─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 820 din 7ÔÇô13 noiembrie 2019
O carte care ne elibereaz─â jpeg

De decenii, Banca Na╚Ťional─â a Rom├óniei face figura unei institu╚Ťii stabile, serioase, competente ╚Öi responsabile ├«n contextul vrai╚Öte al institu╚Ťiilor publice de la noi. BNR este un fel de oaz─â lini╚Ötit─â ├«ntr-o societate maniaco-depresiv─â, un reper al ├«ncrederii aproape miraculos ├«ntr-o lume a ne├«ncrederii generalizate. Poate de aceea, BNR este o institu╚Ťie care ├«╚Öi ├«n╚Ťelege menirea mai profund dec├«t toate celelalte. BNR are, desigur, atribu╚Ťiile cunoscute din Constitu╚Ťie ╚Öi din legi. Dar dincolo de ceea ce legal trebuie s─â fac─â, BNR ├«╚Öi asum─â, cu maturitate, ╚Öi responsabilitatea de a contribui la ambientul socio-cultural ├«n care mecanismele financiare de care se ocup─â pot lucra benefic pentru noi to╚Ťi. Vorbesc despre ansamblul de idei, mentalit─â╚Ťi ╚Öi comportamente care au impact direct asupra economiei. Pentru cineva care aspir─â s─â spun─â ÔÇ×Nimic din ceea ce e economic nu mi-e str─âinÔÇť este obligatoriu s─â poat─â spune mai ├«nainte ÔÇ×Nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e str─âinÔÇť. Astfel, BNR este datoare s─â pun─â ├«n circula╚Ťie nu doar moned─â ╚Öi curs valutar, nu doar dob├«nzi ╚Öi evalu─âri ale infla╚Ťiei, ci ╚Öi idei. Doar a╚Öa, serviciul public cu care BNR este datoare ╚Ť─ârii se poate ├«mplini pe de-a-ntregul.

A╚Öadar, pentru mine, nu este nici o surpriz─â c─â, de ani de zile, ├«n colec╚Ťia de c─âr╚Ťi a B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei, coordonat─â chiar de guvernator, apar, una dup─â alta, edi╚Ťii impecabile. Recent, colec╚Ťia s-a ├«mbog─â╚Ťit cu monumentala lucrare Ac╚Ťiunea uman─â. Un tratat de economie de Ludwig von Mises.

Ca tot ce face BNR, ╚Öi aceast─â edi╚Ťie a Ac╚Ťiunii umane poart─â pecetea seriozit─â╚Ťii ╚Öi profesionalismului. M─â refer nu doar la aparen╚Ťe ÔÇô un tom consistent, integral, realizat dup─â cele mai ├«nalte exigen╚Ťe (copert─â, h├«rtie, tipar). Traducerea c─âr╚Ťii este semnat─â de Gabriel Mursa ╚Öi Dragan Stoianovici: un excelent profesor de economie al universit─â╚Ťii ie╚Öene, cu solide realiz─âri academice ├«n cercetarea liberalismului, ╚Öi un reputat profesor de filozofie, deja emeritus, al universit─â╚Ťii bucure╚Ötene. ├Än condi╚Ťiile ├«n care traducerile c─âr╚Ťilor ├«n rom├óne╚Öte s├«nt adesea realizate de te miri cine, aducerea celor doi profesori ├«ntr-o echip─â pentru a realiza versiunea rom├óneasc─â a impresionantului op arat─â consisten╚Ť─â ╚Öi rigoare. Ac╚Ťiunea uman─â este, a╚Öa cum spune chiar autorul, un tratat care ÔÇ×plaseaz─â problematica economic─â ├«n cadrul larg al unei teorii generale a ac╚Ťiunii umaneÔÇť. A╚Öadar, o traducere bine f─âcut─â cere deopotriv─â pricepere ├«n ale economiei ╚Öi ale filozofiei. ├Än plus, edi╚Ťia ofer─â, ├«n preambul, un regal: eseul ÔÇ×Capitalismul ca form─â a civiliza╚ŤieiÔÇť de Horia-Roman Patapievici.

mises 2 jpg jpeg

Clevetitorii ÔÇô oh, Doamne, mul╚Ťi mai s├«nt! ÔÇô ar putea spune c─â nu e treaba B─âncii Na╚Ťionale s─â editeze c─âr╚Ťi. ╚śi totu╚Öi, eu cred c─â este! Vorba eseului lui H.-R. Patapievici, capitalismul este nu doar un mod de organizare a economiei, ci ╚Öi o civiliza╚Ťie. De altfel, capitalismul nu ar fi putut fi o experien╚Ť─â economic─â formidabil─â ├«n istoria lumii dac─â nu ar fi fost, tot timpul, ╚Öi o experien╚Ť─â intelectual─â. Ac╚Ťiunea uman─â de von Mises este una dintre cele mai recomandate lecturi pentru oricine vrea s─â ├«n╚Ťeleag─â. Pentru speciali╚Öti, fie ei abia studen╚Ťi sau deja exper╚Ťi adev─âra╚Ťi, Ac╚Ťiunea uman─â este cea mai bun─â, solid─â ╚Öi onest─â punte de leg─âtur─â ├«ntre specialitatea strict─â ╚Öi via╚Ťa social─â ├«n toat─â complexitatea ei. Este, ne├«ndoielnic, o carte care deschide domeniul economic spre omenesc.

Ludwig von Mises, exponent de prim-plan al faimoasei ╚Öcoli austriece de economie, argumenteaz─â vast ╚Öi limpede c─â ac╚Ťiunea uman─â ├«n plan economic, dincolo de influen╚Ťe emo╚Ťionale, cognitive ╚Öi culturale, are o determinare ra╚Ťional─â pentru c─â ÔÇ×starea propriei noastre crea╚ŤiiÔÇť (H.-R. Patapievici scrie memorabil despre aceast─â expresie pascalian─â)  presupune o ra╚Ťionalitate fundamental─â. Iar aceast─â ra╚Ťionalitate este cea a capitalismului. Iar leg─âtura permanent─â dintre mijloace ╚Öi scopuri, c─âci acesta este spa╚Ťiul ├«n care ra╚Ťiunea uman─â caut─â cunoa╚Ötere ╚Öi solu╚Ťii, explic─â dinamica g├«ndirii ╚Öi, ├«n cele din urm─â, ac╚Ťiunea uman─â. Aceast─â carte a fost cu adev─ârat necesar─â ├«nc─â de c├«nd a fost scris─â pentru c─â, cel pu╚Ťin de la finele celui de-al doilea r─âzboi, tr─âim ├«ntr-o lume ├«n care s├«ntem mai degrab─â obi╚Önui╚Ťi cu critica (marxist─â, mai ales) capitalismului dec├«t cu argumentul ra╚Ťiunii ╚Öi necesit─â╚Ťii sale. Oamenii, ├«n general, s├«nt mai degrab─â predispu╚Öi s─â-╚Öi conteste statutul dec├«t s─â-l ├«n╚Ťeleag─â. Este mai u╚Öor s─â protestezi dec├«t s─â ├«n╚Ťelegi, iar mintea celor mai mul╚Ťi dintre noi alege repede calea cea mai facil─â. Ac╚Ťiunea uman─â este o pledoarie cople╚Öitoare pentru calea fireasc─â de a ├«n╚Ťelege rostul lumii noastre ╚Öi nu pentru calea facil─â.

Ac╚Ťiunea uman─â este o carte care ucide iluzii otr─âvitoare: progresul (termenul este introdus ilicit de g├«nditorii veacului al XIX-lea ├«n procese a c─âror teleologie nu e deloc clar─â ╚Öi, de acolo, a invadat cu totul, ca o buruian─â, mentalul colectiv), socialismul, egalitatea (ÔÇ×C├«nd salariatul american vorbe╚Öte despre egalitate, ceea ce urm─âre╚Öte este ca dividendele ac╚Ťionarilor s─â-i fie date lui. Nu sugereaz─â deloc o diminuare a propriului s─âu venit ├«n beneficiul a 95% din popula╚Ťia lumii care c├«╚Ötig─â mai pu╚Ťin dec├«t elÔÇť). O carte lucid─â, o carte-adev─âr; o carte a acelui adev─âr care, ├«n cele din urm─â, ne face liberi.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.