Nu v─â fie fric─â, America nu pic─â!

Publicat în Dilema Veche nr. 866 din 12 - 18 noiembrie 2020
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

ÔÇŽde╚Öi, din nou, scriu aceste r├«nduri c├«nd viitorul pre╚Öedinte al SUA nu este ├«nc─â sigur. Nimic surprinz─âtor. Dup─â cum spuneam acum dou─â s─âpt─âm├«ni, din cauza zecilor de milioane de voturi trimise prin po╚Öt─â, voturi care trebuie num─ârate ÔÇ×cu m├«naÔÇŁ, satisfac╚Ťia de a afla c├«╚Ötig─âtorul avea s─â fie am├«nat─â. Altele au fost surprizele. Mult anticipatul ÔÇ×val albastruÔÇŁ (democrat) ce urma s─â m─âture America de la Coasta de Est la cea de Vest, asigur├«ndu-i lui Biden o victorie confortabil─â, iar democra╚Ťilor ├«nt─ârirea majorit─â╚Ťii ├«n Camera Reprezentan╚Ťilor ╚Öi o majoritate ├«n Senat, s-a ├«nc─âp─â╚Ť├«nat s─â nu se materializeze. C-a╚Öa e p├«rdalnica asta de realitate ÔÇô ├«nc─âp─â╚Ť├«nat─â. Refuz─â s─â asculte de politicieni, de exper╚Ťi, de sondaje ╚Öi de social media.

E a doua oar─â ├«n patru ani c├«nd virtualul s-a dovedit a fi deconectat de real. Acum patru ani, c├«nd ÔÇ×predic╚ŤiileÔÇŁ despre victoria zdrobitoare a lui Hillary Clinton s-au dovedit complet eronate, scuza a fost c─â excep╚Ťia confirm─â regula. A doua oar─â la r├«nd, o asemenea scuz─â are picioare at├«t de scurte c─â nici m─âcar nu se mai v─âd. Merge pe ro╚Ťi. Victoria va fi una la musta╚Ť─â, ╚Öi nu ├«ntr-un singur stat sau ├«ntr-un singur district (county), cum a fost ├«n 2000, ├«n Florida, ci ├«n ╚Öase state. Num─ârul minorit─â╚Ťilor care l-au votat pe Trump nu a sc─âzut, ci a crescut. Republicanii nu au pierdut, ci au c├«╚Ötigat locuri ├«n Camera Reprezentan╚Ťilor, iar Senatul va r─âm├«ne, probabil, ├«n controlul acelora╚Öi. E ca-n bancul de la Radio Erevan: exper╚Ťii au avut dreptate, Ivan Ivanovici a primit de la partid o Volga, doar c─â nu era o Volga, ci o biciclet─â, ╚Öi nu i s-a dat, ci i s-a luat. Wall Street a reac╚Ťionat deja ├«n doar c├«teva ore. De ce? Pentru c─â, indiferent de pre╚Öedinte, nici o majoritate zdrobitoare nu va controla Congresul, ceea ce ├«nseamn─â c─â nu vor exista schimb─âri radicale, peste noapte. Cine are urechi de auzit, s─â aud─â (Matei, 13:43), iar cine nu ├«n╚Ťelege, s─â nu ├«n╚Ťeleag─â (1 Corinteni, 14:38).

Sistemul american a fost creat, inten╚Ťionat, pentru a da r─âgaz fierbin╚Ťilor de moment s─â se mai r─âcoreasc─â. Democra╚Ťiei directe i-a fost preferat─â democra╚Ťia reprezentativ─â, ├«n speran╚Ťa c─â, de voie, de nevoie, politicienii vor ├«ncerca s─â mute opinia public─â spre centru, pentru a fi reale╚Öi. Asta a fost odat─â ca niciodat─â, c─â de n-ar fi nu s-ar povesti, c├«nd majoritatea americanilor pendulau ├«ntre centru-st├«nga ╚Öi centru-dreapta. Acum, jum─âtate dintre republicani ╚Öi ceva mai pu╚Ťin democra╚Ťi mai degrab─â s-ar c─âs─âtori cu o persoan─â de o religie diferit─â dec├«t cu una simpatizant─â a celuilalt partid. Acum, mul╚Ťimi ├«nfierb├«ntate strig─â pe str─âzi ÔÇ×Omor├«╚Ťi porcii!ÔÇŁ, cu referire la poli╚Ťi╚Öti, iar ├«n cartierele hipster un manechin ├«nf─â╚Ťi╚Ö├«ndu-l pe Donald Trump, ├«n m─ârime natural─â, cu capul ├«ntr-o ghilotin─â, e aplaudat de vecinii ÔÇ×coolÔÇŁ ╚Öi devine viral pe social media. De cealalt─â parte a baricadei ideologice, grupurile de extrem─â dreapta ├«╚Öi cur─â╚Ť─â pu╚Ötile ╚Öi patruleaz─â str─âzile. ╚ś.a.m.d. Acum, oamenii politici nu mai conduc, ci se las─â condu╚Öi. Spre extreme. Nivelul educa╚Ťiei scade pe m─âsur─â ce se ├«nte╚Ťesc cererile pentru democra╚Ťie direct─â. Principiul ac╚Ťiunii ╚Öi reac╚Ťiunii func╚Ťioneaz─â ├«n cazul afectelor impecabil. Vorba lui Eug├Ęne Ionesco: ÔÇ×Lua╚Ťi un cerc, m├«ng├«ia╚Ťi-l, va deveni viciosÔÇŁ. Dar cine mai are urechi de auzit?

├Än copil─ârie, c├«nd ├«nc─â nu ╚Ötiam ce-i acela ÔÇ×bullyingÔÇŁ ╚Öi nici atac ÔÇ×ad hominemÔÇŁ, ─â╚Ötia mai pric─âji╚Ťi ne ap─âram de orice fel de injurii c-o replic─â simpl─â, dar eficient─â: ÔÇ×Cine zice, ─âla e!ÔÇŁ. Rostit─â cu convingerea celui ce ╚Ötie ce spune, replica avea darul de-a descump─âni atacatorii. A╚Ö ├«nscrie aceste cuvinte pe toate oglinzile din lume: ÔÇ×Cine zice, ─âla e!ÔÇŁ. Poate a╚Öa ne vom dezobi╚Önui de reflexul de a pasa responsabilitatea pe umerii altora. Acum, politicienii dau vina pe ÔÇ×exper╚ŤiÔÇŁ, exper╚Ťii dau vina pe sondajele de opinie, sociologii dau vina pe oamenii care mint ├«n sondaje. ╚śi, de bun─â seam─â, pentru a ├«nchide cercul, oamenii dau vina pe politicienii care dau vina peÔÇŽ ÔÇ×Lua╚Ťi un cerc, m├«ng├«ia╚Ťi-l, va deveni vicios.ÔÇŁ

Dă-le, Doamne, americanilor mintea de pe urmă! Dar și românilor.

ÔÇ×S─â moar─â ╚Öi capra vecinuluiÔÇŁ e o exagerare pedagogic─â. ├Än realitate, admir─âm capra vecinului, ba chiar o d─âm de exemplu. Simpatiz─âm cu ea. Asta, ├«ns─â, nu ne ├«mpiedic─â s─â ne bucur─âm, ├«n secret, dac─â mai ╚Öchioap─ât─â la r─âstimpuri ÔÇô e ╚Öi ea, la urma urmelor, doar o capr─â, ca a noastr─â. Nu e mai breaz─â. Urm─âresc mass-media rom├óne╚Öti. Aflu c├«t─â dezam─âgire s-a str├«ns ├«n inimile rom├ónilor v─âz├«nd c─â mult-l─âudata democra╚Ťie american─â nu-╚Öi cunoa╚Öte viitorul pre╚Öedinte nici la o s─âpt─âm├«n─â dup─â alegeri. C─â, acum dou─âzeci de ani, George W. Bush a fost declarat pre╚Öedinte la jum─âtatea lui decembrie e un fapt care s-a ╚Öters din memorie. Tr─âim ├«n prezent. Hic et nunc.

Nu-mi amintesc s─â fi primit vreodat─â at├«t de multe mesaje din ╚Ťar─â, de la cuno╚Ötin╚Ťe mai mult sau mai pu╚Ťin ├«ndep─ârtate, cum am primit ├«n ultimele zile. Polarizarea rom├ónilor o reflect─â p├«n─â la virgul─â pe cea a americanilor ╚Öi ÔÇô trebuie s-o m─ârturisesc ro╚Öind cu f├«lf├«iri de pleoape ÔÇô m-am sim╚Ťit m─âgulit c─â fiecare ÔÇ×tab─âr─âÔÇŁ m-a considerat automat ca fiind unul ÔÇ×de-al lorÔÇŁ. ╚śi cei care, mai mult ├«n serios dec├«t ├«n glum─â, ├«mi spuneau c─â pe americani ├«i pa╚Öte comunismul, dar ╚Öi cei care se ├«ntrebau retoric ÔÇ×C├«t de mult v-a╚Ťi t├«mpit voi, americanii, s─â-l vota╚Ťi ├«nc─â o dat─â pe Trump?ÔÇŁ. (O singur─â persoan─â m-a ├«ntrebat verde-n fa╚Ť─â cu cine am votat, c─â nu-╚Öi poate da seama. I-am spus.) Ceea ce, ├«n pofida polariz─ârii, ambele tabere au ├«n comun era o ├«ngrijorare ÔÇô America e pe punctul de a se duce de r├«p─â.

Profit a╚Öadar de ocazie pentru a lini╚Öti spiritele. Sistemul american a fost g├«ndit de c─âtre o m├«n─â de oameni ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t s─â reziste acestor ╚Öocuri. ╚śi rezist─â. Nu trebuie s─â m─â crede╚Ťi pe cuv├«nt. Printre multele glume (bune) care circul─â pe Internet zilele acestea e una ├«n care Iohannis ├«i spune lui Trump: ÔÇ×Eu am c├«╚Ötigat alegerile cu diaspora. Voi nu ave╚Ťi una?ÔÇŁ. Creatorul anonim al poantei a surprins, probabil f─âr─â s─â vrea, un adev─âr pe care ÔÇ×exper╚ŤiiÔÇŁ ├«ngropa╚Ťi ├«n cifre nu-l mai pot vedea. P─âdurea conteaz─â, nu copacii. Nu, America nu are diaspora. ├Än continuare, lumea vrea s─â vin─â ├«n SUA, nu s─â plece de aici. Nu s├«nt expert ÔÇô am terminat Liceul Industrial ÔÇ×Avram IancuÔÇŁ din Brad cu specialitatea sculer-matri╚Ťer. Dar abia c├«nd voi vedea americani servind bere pe terasele din Beijing voi ├«ncepe s─â m─â ├«ngrijorez. P├«n─â atunci, voi continua s─â m─â ├«ncred ├«n ÔÇ×exper╚ŤiÔÇŁ cam c├«t m─â ├«ncred ├«n expertiza mea de sculer-matri╚Ťer.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de ╚śtiin╚Ťe Politice al Universit─â╚Ťii din Houston, autor al c─âr╚Ťii Compromisul. O istorie politic─â ╚Öi filozofic─â (Humanitas, 2019).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.