Nu după degetul de lumină!

Publicat în Dilema Veche nr. 984 din 16 februarie – 22 februarie 2023
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Tatăl nostru doar de pe Pămînt, Titu Maiorescu, scria în 1868: „O primă greșeală, de care trebuie astăzi ferită tinerimea noastră, este încurajarea blîndă a mediocrităților. Cea mai rea poezie, proza cea mai lipsită de idei, discursul cel mai de pe deasupra – toate sînt primite cu laudă, sau cel puțin cu indulgență, sub cuvînt că «tot este ceva» și că are să devie mai bine. Așa zicem de 30 de ani și încurajăm la oameni nechemați și nealeși! (...) De aci să învățăm marele adevăr că mediocritățile trebuiesc descurajate de la viața publică a unui popor, și cu cît poporul este mai incult, cu atît mai mult, fiindcă tocmai atunci sînt primejdioase“ (s.m.). 

Fragmentul acesta este, cred, bine cunoscut tuturor. El se regăsește într-unul din textele maioresciene socotite a fi fondatoare pentru Cultura noastră Română, de care sigur că sîntem toți tare mîndri, după cum știe o lume întreagă. În contra direcției de astăzi din cultura română se studiază în școală, cred. Dacă am dreptate, e foarte bine. Dacă nu am dreptate, e foarte rău. Și dacă ar fi să se decidă ca în toată școala românească să se studieze un singur text și numai acela, În contra direcției... ar trebui să fie. De s-ar studia cu aplicație și cu credința că în lumina acestor rînduri găsim un far călăuzitor care trasează direcția pe care trebuie s-o urmeze cultura noastră prin secole, ar fi chiar suficient.

Studiat sau nu în școli, Maiorescu n-a fost ascultat. Generația de români din care fac parte serbează în fiecare zi mai mult de-un veac și jumătate de cînd nu l-am ascultat pe Maiorescu. Copiii nu ascultă de părinți – nimic neobișnuit! Dar asta se întîmplă în copilărie. Cultura română a ieșit, totuși, din copilăria ei. Și nici noi, la 30 de ani de la despărțirea de comunism, nu mai sîntem chiar infanți. Așadar, problema nu este că avem o copilărie neascultătoare, ci o maturitate în naufragiu.  

Deși, la vremea lui, acest fragment era mai degrabă pedagogic, acum sună profetic. Iar observația finală e frapantă: cu cît poporul e mai incult, cu atît mediocritatea e mai periculoasă. Poți să nu simți un fior rece în inimă cînd citești acum, așa ceva? Mediocritatea, în sine, nu face rău. E doar banală, călduță, bleagă. Mediocritatea în context, însă, poate fi mai rea decît prostia cea mai agresivă. Iar contextul care transformă mediocritatea în dinamită cu fitil aprins este nivelul general de cultură al poporului care trăiește cu ea. Maiorescu ne spune că, dacă poporul e incult, mediocritatea e direct periculoasă. Și noi, dacă sîntem onești, îi răspundem peste veac: Iată!

Prin ce poate fi mediocritatea periculoasă, de fapt? Maiorescu nu ne spune explicit, dar avem deja experiența mediocrității unui popor incult ca să putem ști singuri – nu mai avem minimalele criterii să discernem valoarea. Mai clar: sîntem atît de mediocri încît nu ne mai dăm seama că sîntem mediocri. Priviți, doctorii marilor noastre universități vorbesc precum copiii (mediocri) de clasa a III-a, derbedeii de Facebook trec drept gînditori rafinați, deștepții proștilor trec drept deștepți pur și simplu, bigoții trec drept sfinți, bișnițari de idei de-a gata ocupă fotoliile elitei. Și toate astea nu pentru că un regim dictatorial îi plasează astfel, nu pentru că un satrap al culturii așază așa ierarhiile, ci pentru că publicul românesc decide liber să fie așa. Ignorant, dar liber. Inclusiv liber să creadă despre sine că știe chiar dacă nu știe. 

Acum o generație, era un pic altfel. Încă se mai poate găsi pe YouTube mărturia video a unei scene memorabile. În holul Ateneului, în februarie 1990, bătrînul Sergiu Celibidache stă de vorbă cu zeci de oameni strînși în jurul lui. Printre ei, valori certe ale muzicii noastre. Cîțiva dintre ei, emuli de-ai marelui dirijor. Celibidache se referă în termeni duri la unul dintre ștabii vieții muzicale ai epocii Ceaușescu, abia apuse, și toți aprobă vorbele grele ale maestrului, dînd din cap, aplaudînd, rîzînd. La un moment dat, Celibidache sugerează, referindu-se la faptul că „o mediocritate” a dominat viața muzicală din România, că ar prefera cinci ani de închisoare decît să asculte un concert dirijat de acel om. Asistența rîde, exultă și aplaudă. Bună poanta, aspră judecata, le place. Dar Celibidache continuă: „Nu rîdeți, măi! Nu rîdeți, că sînteți toți vinovați”. Asistența îngînă expiatoriu: „Așa este, așa este”. Celibidache: „Ați înlesnit (ca) o mediocritate fără nici un talent, un intrigant cum nu sînt doi să ajungă să determine evoluția artistică a României, (care are) unul dintre cele mai talentate popoare (pe) care le cunosc. Cum ați înghițit, măi? Cum ați înghițit?”. „Sistemul, maestre, sistemul...”, se aude o voce care pare a fi a maestrului Dan Grigore. „Dane, nu trebuie să o iei așa în ușor. Aveți toți o enormă vină pentru situația artistică mediocră în care vă găsiți.” „Așa e...”, se aud voci din asistență.

Acest fragment de film îmi evocă lumea din primii ani de după 1989. Atunci, încă mai știam să deosebim mediocritatea de valoare. Știam, de pildă, că aproape tot ceea ce propusese regimul comunist ca versiune oficială e nonvaloare, în vreme ce valoarea se putea găsi în ceea ce regimul reprimase ori abia tolerase. Era un criteriu fragil și discutabil, dar verificabil în mare măsură, totuși. Sigur că puteai găsi valori și printre prietenii și aliații fățiși ai regimului, după cum mediocritate exista și în zona disidentă. Dar, în mare, practicarea acestui criteriu oarecum la îndemîna oricui nu dădea erori. 

După aceea, însă, lumea românească și-a pierdut treptat mințile. Mediocritățile au început să se impună spunînd, impertinent și impenitent: „Eu sînt o valoare”. Dar răul nu e produs de tupeul lor, ci de lipsa generală de reacție. Neinstruit, incult, cum zice Maiorescu, incapabil să opereze distincții de valoare, publicul a susținut și a cultivat mediocritățile, care au trei mari avantaje în raport cu valoarea. Primul e cantitativ. Mediocrii sînt mereu mai mulți, copleșitor de mulți. Cineva puțin antrenat care vrea să guste bucuria culturii are șanse cu mult mai mari să întîlnească, la momentul formării sale, un mediocru și nu o valoare, iar mediocrul acesta care i-a format gustul îi va fi criteriu absolut. Al doilea avantaj al mediocrității de la noi este că, în mod natural, publicul în ansamblu nu o poate discerne, cum spuneam. Obișnuit cu mediocritatea, ochiul cultural devine orb la valoare. În fine, al treilea mare avantaj vine din contextul general profund ideologizat. Nimic nu este mai nutritiv pentru mediocritate decît ideologizarea, a cărei cea mai rudimentară formă este partizanatul politic. Dacă ești „pe linie”, ești bun. Dar dacă ești de la partid, ești și mai bun. De fapt, dacă ești de la partid, nici nu mai contează dacă ești „pe linie”, așa ești de bun!

E. Lovinescu încheia cartea lui despre Maiorescu cu metafora degetului de lumină al marelui junimist care va indica, la fiecare moment de cumpănă al culturii noastre, direcția cea bună. Și eu cred la fel. Cred în degetul de lumină al lui Maiorescu. Dar ceea ce Lovinescu pare că nu știa este că lumea românească, veselă și mulțumită în nemulțumirea ei ipocrită, nu urmează, la răspîntii, drumurile clare și luminoase, care pot fi anevoioase, ci preferă desișurile mai umbroase, potecile mai dosite și incerte, dar mai line.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

DEZBATERE TVR 003 INQUAM Photos George Calin jpg
Predoiu spune că, într-o situaţie complicată, ar apela la Trump, Erdogan și la conducerea CE: „N-ar fi rău să avem şi telefonul preşedintelui Chinei"
În cadrul dezbaterii organizate la Palatul Cotroceni de TVR, candidatul PLAN la alegerile prezidenţiale, Silviu Predoiu, a precizat că, într-o situaţie complicată pentru ţară, ar apela la conducerea CE, la preşedintele SUA, Donald Trump, şi la liderul Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Statue of Milo of Croton in Holland Park hand not yet stuck jpg
Secretele celui mai puternic om din istorie. Ce metodă de antrenament avea Milo, luptătorul care a câștigat șase titluri olimpice
Primul bodybuilder și cel mai puternic om din istoria Terrei a fost un grec, pe nume Milo din Crotona. Acesta a câștigat șase titluri olimpice la cel mai dur stil de lupte, fără să fie vreodată învins. În jurul lui au fost create numeroase legende și povești.
Adolf Hitler și Eva Braun jpeg
30 aprilie: În urmă cu 80 de ani, Adolf Hitler şi Eva Braun se sinucideau, iar pe clădirea Reichstagului era arborat drapelul sovietic
Pe 30 aprilie, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de evenimente care au marcat istoria. În 1777 se năştea matematicianul german Carl Friedrich Gauss, în 1844 Alexandru Ioan Cuza se căsătorea cu Elena Rosetti-Solescu, iar în 1945 s-au sinucis Adolf Hitler și Eva Braun
Secretarul de stat Marco Rubio și a anulat deplasarea la Londra FOTO EPA EFE jpg
SUA amenință că se retrag din procesul de mediere dintre Rusia și Ucraina dacă lucrurile nu avansează: „Ambele părți trebuie să facă propuneri concrete”
Statele Unite au avertizat că își vor retrage sprijinul ca mediator în conflictul dintre Rusia și Ucraina, dacă cele două părți nu înaintează propuneri concrete pentru a pune capăt războiului, a anunțat marți, 29 aprilie, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce.
John Banu Muscel FB jpg
Perle la dezbaterea electorală. Candidatul Banu-Muscel își pune singur întrebarea: „De ce sunt eu aici? Nu am de gând să vă răspund”
Candidatul independent la alegerile prezidențiale, John-Ion Banu-Muscel, s-a remarcat în cadrul dezbaterii electorale prin mai multe declarații controversate, dar și prin faptul că a fost singurul care și-a pus o întrebare.
image png
Leacul pe care îl foloseau bunicile noastre și costă mai puțin de 1 leu. Tratează mai multe afecțiuni
Compresele cu sare au multe beneficii asupra organismului uman și tratează mai multe afecțiuni, după cum informează Lidia Fecioru. Bioenergoterapeutul ne învață cum să le folosim.
Bichon  Foto Daniel Guță (1) jpg
Val de ironii pe seama „epidemiei de bichoni”: „Toată lumea umblă cu capetele astea de mop după ea”
Bichonul, una dintre cele mai populare rase de câini, apreciată pentru talia mică și blana pufoasă, a devenit un subiect de dezbatere aprinsă pe rețelele sociale. Unii români ironizează „epidemia de bichoni” care a cuprins România, în timp ce alții se arată mulțumiți de prietenii lor patrupezi.
barbat vaccin shutter jpeg
Oamenii de știință au descoperit un efect secundar neașteptat al unui nou vaccin ce folosește tehnologia ARN mesager
Un nou studiu arată că pacienții care au primit doze experimentale de vaccinuri ARN mesager pentru HIV au dezvoltat un efect advers neașteptat ce necesită investigații suplimentare.
mama buza jpg
Mămicile vedetelor, cochete și la 90 de ani! Carmen Tănase: „Mamă, avem nevoie de tine ca de aer!” Maria Buză: „O duc în Dubai!”
Mamele vedetelor, cochete și la 90 de ani! Carmen Tănase: „Mamă, avem nevoie de tine ca de aer!”