Noul inamic al drepturilor noastre

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie ÔÇô 2 februarie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

├Ämpreun─â cu reputa╚Ťi profesori de drept ╚Öi renumi╚Ťi jurnali╚Öti pasiona╚Ťi de cele juridice, am fost recent parte a juriului unui binevenit concurs de eseuri deschis tuturor absolven╚Ťilor unei facult─â╚Ťi de drept. Organizat de o prestigioas─â ╚Öi solid─â firm─â de avocatur─â din Rom├ónia, ÔÇ×Zamfirescu, Raco╚Ťi, Vasile & PartnersÔÇŁ, concursul a solicitat contribu╚Ťii asupra celei mai acute teme actuale: ÔÇ×Restr├«ngerea libert─â╚Ťilor individuale ├«n context pandemicÔÇŁ. S├«nt sigur c─â nu e cazul s─â explic de ce tema e acut─â ╚Öi de ce mobilizarea g├«ndirii juri╚Ötilor rom├óni ├«n jurul ei e foarte important─â pentru fiecare dintre noi ╚Öi pentru noi to╚Ťi, deopotriv─â.

Au r─âspuns juri╚Öti din toate col╚Ťurile ╚Ť─ârii, trimi╚Ť├«nd peste 140 de eseuri. Cum juriul nu a cunoscut nici un fel de date despre autorii eseurilor intrate ├«n concurs, nu v─â pot spune din care anume profesii juridice provin ace╚Ötia ÔÇô nu ╚Ötiu, a╚Öadar, c├«╚Ťi dintre ei s├«nt avoca╚Ťi, c├«╚Ťi procurori, c├«╚Ťi judec─âtori, c├«╚Ťi notari, c├«╚Ťi oameni de afaceri sau c├«╚Ťi al╚Ťii fac orice alte meserii. Ceea ce pot, ├«ns─â, spune este c─â to╚Ťi, absolut to╚Ťi, au scris ca ni╚Öte avoca╚Ťi. M─â gr─âbesc s─â spun c─â pentru mine, eu ├«nsumi avocat fiind (nu practic, dar ╚Ťin la apartenen╚Ťa mea la Baroul Bucure╚Öti al c─ârui membru s├«nt din 1995), ÔÇ×a scrie ca un avocatÔÇŁ ├«nseamn─â a scrie la cel mai ├«nalt standard de persuasiune sub condi╚Ťia independen╚Ťei cugetului, a curajului ╚Öi a opozi╚Ťiei. Absolut to╚Ťi concuren╚Ťii s-au dovedit a fi ata╚Öa╚Ťi f─âr─â rest de filozofia liberal─â a drepturilor fundamentale ale omului ╚Öi au scris anima╚Ťi de convingerea c─â acestea s├«nt asediate de aproape doi ani ╚Öi c─â e musai s─â fie ap─ârate. Acest mare numitor comun ├«mi u╚Öureaz─â ├«n bun─â m─âsur─â scrierea acestui articol c─âci, de╚Öi eseurile s├«nt foarte puternic personalizate, cum e firesc s─â fie, nu e ilegitim s─â m─â refer la totalitatea lor ca la un fel de produs complex, dar unic, cu unic autor, ├«ns─â colectiv (ierta╚Ťi ├«ndr─âzneala aparentului oximoron). Imagina╚Ťi-v─â peste 100 de soli╚Öti care pot ├«ns─â foarte bine s─â fie asculta╚Ťi ca un cor polifonic, c─âci o anumit─â armonie s-a putut u╚Öor sim╚Ťi din suma partiurilor individuale.

Sigur, de la aceast─â pozi╚Ťie de principiu comun─â, fiecare autor a pornit-o pe un drum al s─âu. Traduc├«nd argumentul juridic ├«n argument colocvial, a╚Ö spune c─â unii autori au sus╚Ťinut c─â e firesc ca drepturile fundamentale s─â fie restr├«nse ├«n pandemie, dar c─â aceste restr├«ngeri s├«nt substan╚Ťial exagerate. Astfel, mai to╚Ťi s-au referit la regula propor╚Ťionalit─â╚Ťii (drepturile trebuie restr├«nse propor╚Ťional cu pericolul general ce se cere astfel evitat). Propor╚Ťia, fire╚Öte, fiind ╚Öi ea discutabil─â, din moment ce unii cred c─â e o maladie teribil─â, cumplit─â, din specia vechilor ciume, iar al╚Ťii cred c─â-i un guturai, iar ├«ntre aceste extreme avem toate nuan╚Ťele posibile. Al╚Ťii au sus╚Ťinut c─â e gravisim─â nerespectarea de c─âtre stat a formalit─â╚Ťilor constitu╚Ťionale pentru restr├«ngerea drepturilor ÔÇô ea nu se poate face dec├«t prin lege, nu prin HG-uri, cu at├«t mai pu╚Ťin prin Ordine de ministru, de secretar de stat sau de ÔÇ×Comandant al Ac╚ŤiuniiÔÇŁ, indiferent ce-o fi ├«nsemn├«nd titulatura asta. To╚Ťi au privit c─âtre practica CEDO ÔÇô referin╚Ť─â obligatorie c├«nd discu╚Ťi absolut orice chestiune legat─â de drepturile fundamentale ale omului ├«n Europa, cu at├«t mai necesar cu c├«t Curtea de la Strasbourg s-a pronun╚Ťat deja ├«n spe╚Ťe generate de situa╚Ťia pandemic─â. Remarcabil a fost pentru mine ╚Öi tonul general al lucr─ârilor: critic, alarmat, adesea chiar polemic-combativ, pe alocuri chiar patetic, desigur, ├«n c─âutarea unui efect literar care, de cele mai multe ori, nu prea iese dac─â autorul nu are v├«na artistic─â ├«n el.

Ca unul care a f─âcut jum─âtate din ╚Öcoala de drept ├«nainte de 1989 ╚Öi cealalt─â jum─âtate dup─â (istoria mi-a rupt studen╚Ťia ├«n dou─â ╚Öi nu-mi pare r─âu, c─âci pot astfel spune c─â mi-a oferit un fotoliu de onoare de unde le-am putut vedea pe toate), am remarcat ╚Öi faptul c─â nici un autor nu a sim╚Ťit nevoia s─â perie autoritatea, cu aser╚Ťiuni din registrul penibil ÔÇ×desigur, situa╚Ťia e bun─â chiar dac─â se ├«nregistreaz─â unele lipsuriÔÇŁ sau s─â-╚Öi pun─â direct ╚Öi f─âr─â rezerve arsenalul argumentativ ├«n slujba M─âriei-Sale Statul. Mai ales ├«n anii mei de ├«nceput am v─âzut batalioane de juri╚Öti, unii chiar excelent preg─âti╚Ťi, pun├«ndu-se cu totul ├«n sus╚Ťinerea ucazurilor, chiar ╚Öi aberante, ale vremelnicei puteri de stat ╚Öi v─â m─ârturisesc bucuria mea s─â constat c─â nu mai e cazul ╚Öi, cu asta, s─â v─â dau o veste bun─â. Juri╚Ötii rom├óni de azi par a fi dob├«ndit reflexul de a g├«ndi ├«n slujba Dreptului ╚Öi nu ├«n slujba Statului! Chiar dac─â drepturile dumneavoastr─â fundamentale s├«nt puse pericol, s─â ╚Öti╚Ťi c─â exist─â armata de oameni bine preg─âti╚Ťi ├«n stare s─â vi le apere. Iar dac─â atmosfera general─â a eseurilor pe care le-am citit m─ârturise╚Öte atmosfera general─â din profesie, atunci chiar nu ave╚Ťi motiv s─â dispera╚Ťi: juri╚Ötii ╚Ť─ârii s├«nt cu arma la picior, gata s─â serveasc─â cauza drepturilor dumneavoastr─â fundamentale.

Lectura acestor eseuri mi-a f─âcut realmente bine, a╚Öa cum am transmis concuren╚Ťilor ├«n cardul unei rapide ╚Öi frustrant de virtuale festivit─â╚Ťi de premiere a c├«╚Ötig─âtorilor, ╚Öi ├«n alt plan. M-a provocat s─â m─â g├«ndesc mai mult dec├«t o f─âcusem la tema propus─â de ÔÇ×Zamfirescu, Raco╚Ťi, Vasile & PartnersÔÇŁ. Dac─â un concurs reu╚Öe╚Öte s─â fie la fel de provocator pentru arbitri pe c├«t e pentru concuren╚Ťi, ├«nseamn─â c─â e un concurs cu folos. E cazul! Cur├«nd vom vedea ╚Öi dac─â publicul va g─âsi concursul la fel de interesant, c─âci cele mai bune 20 de eseuri vor fi publicate ├«n volum. ╚śi, de aici, ceea ce urmeaz─â e folosul pe care eu l-am tras, s├«nt g├«ndurile mele, st├«rnite de contactul cu ideile concuren╚Ťilor.

Mi-am dat seama citind eseurile c─â juristul este obi╚Önuit s─â vad─â precis liniile imediate ale ÔÇ×frontuluiÔÇŁ ╚Öi protagoni╚Ötii. La ╚Öcoala de drept, mai toate materiile de specialitate se deschid cu un capitol despre ÔÇ×p─âr╚ŤiÔÇŁ ÔÇô cine s├«nt cei despre care vom vorbi? Drepturile fundamentale s├«nt ale omului ╚Öi s├«nt restr├«nse de c─âtre stat, prin reguli. Juristul ├«╚Öi exercit─â spiritul critic ╚Öi vigilent ├«ntr-o discu╚Ťie care se poart─â simultan pe doi versan╚Ťi: unul formal (cum adopt─â ╚Öi aplic─â statul aceste reguli) ╚Öi altul substan╚Ťial (c├«t s├«nt ele de eficiente pentru a justifica regulile). Binomul actorilor ├«n marea tensiune a drepturilor fundamentale ale omului este individul-statul. Acestea s├«nt p─âr╚Ťile unei rela╚Ťii juridice ├«n care drepturile fundamentale ale omului joac─â rolul de regulator, de linie ro╚Öie; o linie ro╚Öie care se mi╚Öc─â tot timpul ÔÇô tendin╚Ťa este de a se mi╚Öca ├«n sensul extinderii teritoriului de liber─â mi╚Öcare a individului ╚Öi restr├«ngerii ac╚Ťiunii posibile a statului pe acest teritoriu. E firesc ca juri╚Ötii s─â urm─âreasc─â anume ace╚Öti doi actori, c─âci marea paradigm─â a libert─â╚Ťii individuale ├«n modernitate, fundamentat─â ├«nc─â din veacul al XVII-lea, a fost a╚Öezat─â ├«n acest format: individ-stat. Din secolul al XVII-lea p├«n─â ├«n secolul XX cel mai important inamic al drepturilor fundamentale a fost statul. Era, de altfel, cea mai puternic─â structur─â organizat─â cunoscut─â. Or, citind eseurile concurente, o mai veche intui╚Ťie mi s-a articulat mai clar. Nu cumva noi s├«ntem acum, la trecerea primului sfert al celui de-al XXI-lea veac, ├«ntr-o cu totul alt─â situa╚Ťie dec├«t eram acum 50 de ani sau 100 de ani sau 200 de ani, ├«n sensul c─â meciul libert─â╚Ťii individuale nu se mai joac─â ├«ntre individul uman ╚Öi stat, ci ├«ntre individul uman ╚Öi altcineva?

Ideea mi-a revenit c├«nd mi-am dat seama c─â autorii articuleaz─â perfect nuan╚Ťat teoria modern─â liberal─â a libert─â╚Ťii ╚Öi, totu╚Öi, sim╚Ťeam c─â ceva nu merge, mai ales ├«n p─âr╚Ťile ├«n care se refereau la ac╚Ťiunea statului pe care-l prezumau ca purt─âtor de voin╚Ť─â suveran─â. Or, dup─â p─ârerea mea, statul nu s-a comportat ├«n acest fel ├«n pandemie ╚Öi nu se prea mai comport─â a╚Öa de ceva vreme. Statul nu-mi mai pare un vector de voin╚Ť─â pentru c─â e stat (cer scuze pentru parfumul vetust hegelian al formulei), ci ca un vector regulator pentru c─â ├«l preseaz─â al╚Ťii, din afara lui, s─â reglementeze, ca pe un vector ideologic ├«ntr-un anumit sens ╚Öi, desigur, ca pe un prestator cuminte ╚Öi c├«t se poate de prompt de servicii.

Statele s├«nt, ast─âzi, indiscutabil mai slabe dec├«t erau. Nu mai pot face orice vor. Judec─âtori independen╚Ťi dau tot mai des dreptate indivizilor ├«n procesele cu statele. Legisla╚Ťia e tot mai restrictiv─â ├«n privin╚Ťa unui posibil arbitrariu statal, ÔÇ×ra╚Ťiunea de statÔÇŁ practic nu mai exist─â ca motiva╚Ťie valid─â pentru ac╚Ťiunile statului. Politicienii care dau concrete╚Ťe statului cu propriile lor personalit─â╚Ťi s├«nt tot mai maleabili ╚Öi tot mai servili fa╚Ť─â de mofturile mul╚Ťimii. Atunci, de ce mai este statul socotit drept principala amenin╚Ťare la adresa drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor? Nu cumva al╚Ťi inamici ai drepturilor fundamentale ale omului au ap─ârut ╚Öi, obi╚Önui╚Ťi s─â oper─âm ├«n binomul stat-individ, nu-i vedem? Nu cumva aceste vremuri de mari ╚Öi rapide schimb─âri o iau ├«naintea capacit─â╚Ťii noastre de observa╚Ťie, analiz─â ╚Öi formulare a unor noi ╚Öi poate necesare paradigme ale libert─â╚Ťii?

O s─â ├«ncerc s─â dezvolt ├«n s─âpt─âm├«nile care vin aceast─â cercetare (care nu-i ╚Ötiin╚Ťific─â, ci pur personal─â!) merg├«nd pe alt─â pist─â. Am impresia c─â marele inamic al drepturilor fundamentale ale omului a╚Öa cum le ╚Ötim noi acum s├«nt corpora╚Ťiile, gigan╚Ťii economico-financiari globali. ├Än fa╚Ťa lor statele, toate statele, s├«nt alc─âtuiri fragile, vulnerabile, manipulabile.

Nu vreau s─â fiu gre╚Öit ├«n╚Ťeles: nu s├«nt deloc anti-corporatist ╚Öi nici conspira╚Ťionist, dup─â cum nici cei care au luptat ├«n ap─ârarea drepturilor fundamentale ale omului ├«n vremea paradigmei clasice a libert─â╚Ťii nu erau anarhi╚Öti sau comploti╚Öti. Recunosc ╚Öi respect rolul enorm al corpora╚Ťiilor multina╚Ťionale ├«n avansul economic ╚Öi tehnologic de care to╚Ťi beneficiem. Organizarea economic─â de tip corporatist, expansiunea transfrontalier─â a acestui gen de ├«ntreprindere a putut mobiliza resurse umane ╚Öi financiare care au dus cercetarea fundamental─â ╚Öi aplicat─â la nivelul care a produs saltul tehnologic uria╚Ö al ultimelor decenii. Puterea uria╚Ö─â pe care o au este, ├«n fond, o recunoa╚Ötere a succesului lor real. Doar c─â orice organiza╚Ťie care ajunge s─â str├«ng─â at├«ta putere tinde, fie ╚Öi f─âr─â s─â vrea, s─â o exercite mic╚Öor├«nd spa╚Ťiul de libertate individual─â al celorlal╚Ťi. G├«ndi╚Ťi-v─â doar la modul ├«n care ╚Öi-au exercitat puterea asupra fiec─âruia dintre noi marile corpora╚Ťii din pharma, din banking, din IT ori din energie ├«n ultimul deceniu. G├«ndi╚Ťi-v─â dac─â nu cumva, chiar ╚Öi ├«n cazul restric╚Ťiilor din pandemie, interesele unei industrii de acest calibru nu au jucat un rol. Dac─â p├«n─â acum statul ├«ngr─âdea drepturile fundamentale ale cet─â╚Ťeanului ├«n interesul s─âu (al prezerv─ârii puterii sale, cel mai adesea, dar ╚Öi al binelui comun al comunit─â╚Ťii pe care, democratic, o guverneaz─â), nu cumva acum le ├«ngr─âde╚Öte (╚Öi) ├«n interesul acestor gigan╚Ťi? Dac─â interesul acestor gigan╚Ťi este m─âcar un pic servit prin ac╚Ťiunile statului ├«n pandemie, dac─â statul ac╚Ťioneaz─â ├«mpins, fie ╚Öi indirect, de ace╚Öti gigan╚Ťi ├«n sensul restr├«ngerii drepturilor noastre fundamentale, atunci am dreptate: iat─â noul inamic al libert─â╚Ťii!

Să ne gîndim la asta! Voi reveni.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.