Noul Drum al Mătăsii, o stradă cu două sensuri?

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Noul Drum al Mătăsii, o stradă cu două sensuri? jpeg

Xi Jinping își dorește un nou Drum al Mătăsii care, la fel ca și bătrîna rută comercială, să lege China de Europa. Ambițiile sînt însă mult mai mari: președintele chinez vrea acces la piețele globale. Săptămîna trecută, a fost în turneu european: Italia, Monaco, Franța… Fiecare etapă a constituit o oportunitate de a promova Inițiativa Belt & Road (BRI), după cum se numește acest mega-proiect de infrastructură în care sînt implicate nu mai puțin de 150 de state, regiuni și grupuri internaționale. Xi Jinping a fost bine primit în Italia, care ar putea deveni prima țară din G7 pe cale să semneze un memorandum cu China în legătură cu acest nou Drum al Mătăsii. Chinezii sînt interesați în primul rînd de portul Trieste. Un punct important, căci oferă o deschidere strategică și comercială mai bună decît portul Pireu din Grecia, pe care China îl controlează deja din 2016. Evident, pentru Italia, potențialul e enorm. Iar parteneriatul îi oferă un acces sporit la piețele și la materiile prime din China. Pînă la sfîrșitul anului, la sudul portului Trieste se va inaugura un nou terminal. Lucrările de construcție au început, giganticul șantier se profilează deja. Costurile de pînă acum ale investiției se ridică la 140 de milioane de euro. Portul cel nou, odată deschis, va fi operat, cel puțin parțial, de o companie chineză. Trieste e însă doar cel mai nou punct pe harta acestui uriaș efort investițional. În cadrul proiectului mondial, care cuprinde nenumărate alte șantiere, sînt modernizate ori construite căi ferate, porturi și drumuri. 50 de companii de stat chineze au investit în peste 1700 de proiecte BRI pe șase coridoare – toate fiind finanțate prin împrumuturi de la bănci din China. Valoarea totală se ridică la nivelul zecilor de miliarde de dolari.

Însă BRI stîrnește numeroase controverse pe fondul influenței economice și politice tot mai mari a Chinei în Occident. La Washington, la Bruxelles, în capitalele europene, proiectul e privit cu suspiciune și, în același timp, cu oarecare invidie. Douăsprezece state europene s-au asociat deja noului Drum al Mătăsii. Dar Franța, Germania și Regatul Unit refuză să participe. De altfel, președintele ­Emmanuel Macron i-a invitat pe cancelarul german Angela Merkel și pe președintele Comisiei Europene Jean-Claude ­Juncker să participe la o reuniune comună cu președintele Chinei, Xi Jinping. E o încercare de a crea un front comun în eforturile europene de a reechilibra relațiile cu Beijingul. Propunerea a venit în marginea Consiliului Uniunii Europene de săptămîna trecută, pe a cărui agendă a figurat inițial și relația cu China, dar al cărui program a fost pînă la urmă cu totul acaparat de spinoasa chestiune a Brexit-ului. Întîlnirea de săptămîna asta e doar prima dintr‑o lungă serie care va culmina cu un summit UE-China pe 9 aprilie. Consiliul European va lua în discuție și un set de măsuri menite să protejeze mai bine Uniunea Europeană de practicile comerciale neloiale ale Chinei. Printre altele, e vorba de un nou instrument internațional de achiziții pentru a asigura reciprocitatea și transparența în ceea ce privește accesul pe piețele de achiziții publice. Franța e unul dintre susținătorii principali ai acestui mecanism. A-l impune, în schimbul acceptării parteneriatelor pentru BRI, nu e tocmai o înțelegere echitabilă. În sensul că doar acest mecanism, singur, nu poate garanta o reechilibrare a comerțului pe ruta China-UE. Pentru ca „afacerea“ să aibă doi cîștigători, Europa trebuie să devină mai mult decît doar o piață de destinație pentru marfa (ieftină) din China. Investițiile în infratructură sînt oricînd binevenite, dar comerțul trebuie să se defășoare pe ambele sensuri.

China are nevoie de reforme pentru ca populația să iasă din sărăcie. Guvernul și-a anunțat intenția de a deschide în continuare economia prin adoptarea unei legi care reglementează investițiile străine. Partidul Comunist nu are de ales. Fără investiții străine și fără acces lărgit la alte piețe, creșterea economică va încetini. Nu e însă deloc sigur că economia centralizată a Chinei se va liberaliza. Sau că, pe noul Drum al Mătăsii, va importa și democrația.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.