Nostimă cu picăţele

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
Cioace jpeg

Seria termenilor prin care putem descrie tot ceea ce stîrneşte zîmbetul sau chiar rîsul nu e deloc restrînsă în română. Cuvinte ca hazliu, hazos, nostim, amuzant, spiritual, haios, comic, caraghios, ridicol etc. se grupează în funcţie de o anumită gradare a efectului, dar şi după conotaţiile lor preponderent negative sau pozitive, presupunînd un rîs sarcastic şi distrugător sau plin de bunăvoinţă şi simpatie. Între ele, nostim e mai curînd pozitiv, oscilînd între simpatie şi o vagă ironie. Cuvîntul face parte dintr-o categorie descrisă în detaliu în monografia din 1939 a lui Ladislau Gáldi: a grecismelor intrate în secolul al XVIII-lea în româna colocvială şi cărora sensul le-a fost modificat prin glumă şi ironie. Adjectivul grecesc nóstimos are, în limba greacă de azi, conform dicţionarelor curente, sensul de bază „gustos, savuros, delicios“, dar şi sensuri secundare, metaforice („graţios“, „atractiv“). În mod similar, substantivul nostimáda (şi el împrumutat în română, în forma nostimadă) înseamnă în primul rînd „aromă, savoare“, dar şi „graţie“ etc. Româna de pe la 1700-1800 a preluat iniţial sensurile multiple din greacă ale celor două cuvinte, dar le-a păstrat şi le-a dezvoltat doar pe cele mai abstracte dintre ele, îndepărtîndu-se astfel de etimon (ceea ce dicţionarele noastre nu explică, din păcate, lăsînd să se piardă interesante deschideri către istoria cotidiană şi a mentalităţilor).  

În Dicţionarul grec-român după alfabet, din 1796 (editat de Lia Brad Chisacof în 2005), nóstimos era tradus prin „drăgăstos; dulce“ (dulce însemnînd şi „gustos“, în epocă), iar nostimáda – prin „dulceaţă“ (= gust bun). În Dicţionarul limbii române (DLR), litera N (1971), primele citate în care apare nostim ilustrează sensul „plăcut la gust sau la miros; picant“: „mirodeniile cele nostime“, „carnea paserilor iaste foarte nostimă“ (Istoria Americăi..., manuscris din 1795). În multe atestări din secolul al XIX-lea, cuvîntul are sensul „plăcut, atrăgător, graţios, simpatic“; de pildă, la Costache Negruzzi, în nuvela Zoe, plasată în 1827, e prezentat „un tînăr elegant coconaş, a cărui costum era după moda curţii“; „într-un cuvînt, orice damă l-ar fi văzut în ceasul acela nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa şi de a zice în jargonul vremii de atunci: ah, psihimu, uită-te cît e de nostim!“ La rîndul său, Iacob Negruzzi introduce termenul (cu semne de incipientă depreciere) în ierarhia caracterizărilor feminine: „La întrebarea cum e cutare fată, sînt zece specii de respunsuri, care compun totodată şi categoriile în care se împart fetele: 1. Foarte frumoasă. 2. Frumuşică. 3. Curăţică. 4. Cîntă binişor din clavir. 5. Hm, hm. 6. E nostimă. 7. Nu-i slută. 8. Ia un bunduc. 9. Slutuţă. 10. Pogană“ (Stărostii). Pornindu-se de la sensul „plăcut“ şi „simpatic“, cu adaos de ironie, s-a ajuns pe la 1900 la accepţia păstrată pînă azi: „amuzant, hazliu“. Desigur, amuzamentul poate fi produs cu intenţie, prin meritele persoanei sau ale situaţiei („pline de haz“), sau involuntar („ridicol“).

Probabil în legătură cu graţia feminină, prezentată cu o anumită ironie, s-a creat şi expresia nostimă (şi) cu picăţele, care circula destul de mult în presa de acum o sută de ani: „să se poată strecura în budgetul teatrului o duzină de minore nostime şi cu picăţele“ (Furnica, 21 octombrie 2014); „Ea e tînără, frumoasă, / Nostimă cu picăţele“ (Furnica, 3 iulie 1905) etc. Nu e tocmai clară originea formulei, care ar putea fi legată de mode (feminine) ale vremii sau pur şi simplu de un tipar lingvistic de amplificare glumeaţă – de felul celui care a produs în vremea noastră expresia familiar-argorică urîtă cu crengi. Tot în Furnica, „o ţaţă înfăşurată într-o fustă de pichet alb cu bulinuri albastre“ era numită „doamna cu picăţele“ (17 iulie 1905). Iar Moda parisiană din 22 mai 1898 descria tendinţele vremii: „cele mai frumoase voaluri pentru obraz sînt acelea de tul negru cu picăţele şenilate; cele mai noui sînt de tul negru, presărate cu picăţele în relief albe“ (p. 2). E posibil ca picăţelele să fi fost, la un moment dat, semnul unei anumite ţinute excentrice şi fistichii...

Nostim e încă folosit azi, cu sensul „amuzant, comic, simpatic“: „Mitică de la Ligă s-a transformat într-un pensionar nostim“ (wowbiz.ro); „Este puţin nostim că ANCOM vrea să subvenţioneze Germania cu tarife de interconectare joase“ (mediafax.ro); „cel mai nostim furt al primăverii“ (evz.ro); „Un hamster nostim“ (timisoaraonline.ro) etc. În schimb, formula nostim(ă) cu picăţele, deşi înregistrată de mai toate dicţionarele noastre frazeologice, pare să fi ieşit din uz.  

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010). 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.