Nosferatu

Publicat în Dilema Veche nr. 543 din 10-16 iulie 2014
Cioace jpeg

Puţine cuvinte româneşti au intrat în circulaţia internaţională; în genere, presa din alte ţări a adus în circulaţie termeni şi expresii legate de evenimente politice ale actualităţii (securitate, conducător) sau de pitorescul turistic şi culoarea locală, dar acestea au avut doar o existenţă efemeră, chiar dacă au pătruns uneori în dicţionarele de neologisme. Unul dintre cele mai celebre cazuri de „export lexical românesc“ e şi cel mai frustrant, pentru că sursa cuvîntului, deşi indicată explicit ca românească, a rămas neclară, forma actuală fiind probabil rodul unei receptări şi transcrieri aproximative din partea unui necunoscător al limbii române.

Termenul Nosferatu, impus în memoria culturală colectivă, ca nume propriu, de celebrul film expresionist al lui F.W. Murnau, din 1922 (şi reluat ulterior de numeroase titluri comerciale, de romane de mister şi groază), provenea din romanul Dracula al lui Bram Stoker, în care apărea marginal, ca denumire locală a „mortuluiviu“ („the nosferatu do not die“). Sursa termenului a fost stabilită cu exactitate de cercetătorii literari (a se vedea, de exemplu, Robert Eighteen Bisang şi Elizabeth Miller –Bram Stoker’s notes for Dracula, 2008): se ştie că Stoker se documentase, printre altele, dintr-un articol – „Transylvanian superstitions“ – publicat în revista The Nineteenth Century, în iulie 1885, de prozatoarea scoţiană Emily Gerard, care petrecuse, ca soţie a unui ofiţer, doi ani în Ardeal. Autoarea şi-a reluat articolul într-o carte de călătorii, apărută în 1888 (The land beyond the forest: Facts, figures, and fancies from Transylvania), în care pasajul esenţial pentru istoria cuvîntului e următorul: „the nosferatu, or vampire, in which every Romanian peasant believes as firmly as he does in heaven or hell“ (p. 185).

În comentariile actuale asupra termenului nosferatu se recunoaşte că acesta nu există ca atare în română; s-a presupus că e vorba de o deformare a cuvîntului Necuratu(l), eufemism pentru diavol. Marinella Lörinczi (Nel dedalo del Drago. Introduzione a Dracula, 1992) a propus un alt etimon – nefîrtatu(l) (tot cu un referent de tip demonic), presupunînd că deformarea acestuia provine din mai multe erori de transcriere (un dublu f, prima ocurenţă fiind apoi interpretată ca s; un î transcris prin e). S-a mai propus ca sursă românească nesuferitu(l) (James Becker, The Nosferatu Scroll, 2012); a fost invocat, fără mult temei, şi un etimon grecesc (nosophoros), neatestat şi care nu prea ar fi avut ce căuta în graiurile locale.

De fapt, cartea autoarei scoţiene e plină de cuvinte şi expresii româneşti, acumulate cu scop documentar şi pentru efecte de autenticitate; acestea nu par a avea surse livreş ti, deşi există şi destule referinţe culturale, la autori români din Regat (Alecsandri, Negruzzi, Odobescu, Gane etc.) şi din Ardeal (Slavici), precum şi poezii populare reproduse integral în traducere engleză. Grafia termenilor româneşti e plină de inconsecvenţe: e foarte probabil ca autoarea să fi cerut unuia sau mai multor vorbitori de română să-i transcrie anumite cuvinte şi expresii, în vreme ce pe altele le va fi notat ea însăşi. Diacriticele sînt rare şi aleatorii (pâtima, câtrinte – „catrinţe“, La ce cânta?), de obicei lipsind (mamaliga, fruntasi, codas). Unele formule mai complicate sînt probabil copiate după transcrierea unui vorbitor român: Stomacul nu are oglinda, Nu-i-de-legea-noastra, cu unele erori: Bea cat vrei apoi te calcu si dormi („te culci“). Confuziile între u, n, m, i sînt tipice pentru scrisul de mînă: Florile s’dalbe, buna sara lui Cracinim („Crăciun“); face zice popa dar unce face el („fă ce..., nu ce“); secvenţa ij e înlocuită prin y (mylocasi – „mijlocaşi“) etc.

În alte cazuri, autoarea pare să transcrie cuvintele după auz, ceea ce explică pierderea unui i semivocalic (tre crai), redarea frecventă a lui ă sau î prin e, a lui z prin s (tergul de fete, miase nopte – „miazănoapte“). Unele cuvinte şi expresii sînt scrise perfect – hora, domol, cu foc, balaur –, altele apar cu deformări care le fac aproape de nerecunoscut – Bobetasu („Bobotează“), ismeju („zmeu“). Uneori, recunoaştem transcrierea pronunţiei regionale, cu palatalizare – Gregyna Draculuj („grădina dracului“); diftongul oa e transcris o ca urmare a percepţiei străinului, dar şi a pronunţiei sale ardeleneşti (provestitore – „povestitoare“). Textul conţine şi cîte un curios amestec de limbi – rîndunelele sînt numite galinele lui Dieu –, precum şi un fel de compuse stranii, probabil decupaje din oralitate, fără înregistrarea flexiunii: lege spurcat, om pâtima, mama padura.

Pînă la urmă, cuvîntul cu cariera internaţională cea mai uimitoare rămîne singurul obscur din text; autoarea înregistrase perfect alţi termeni din aceeaşi sferă a superstiţiilor – spurcat, strigoi –, lăsînd în urmă doar enigma formei nosferatu. Explicaţiile propuse pînă acum sînt credibile, dar nu absolut sigure. Transcriere greşită a pronunţiei, scriere legată a unei sintagme, lectură greşită a scrisului propriu sau al altuia, toate la un loc – ghicitoarea pare să fi rămas nedezlegată.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Previziune sumbră a unui analist politic: Alegerile din 2024 ar putea fi ultimele înainte de următorul război mondial
În contextul în care în acest an au loc alegeri în mai multe state europene, printre care şi România, şi chiar şi pentru Parlamentul European, analiştii politici avertizează că cei care candidează ar trebui să aibă în vedere ameninţările hibrid la adresa securităţii globale.
image
Cine este românul acuzat de spionaj în favoarea Rusiei. Susținător al propagandei Moscovei și apropiat al lui Cornel Dinicu de la Ferma Dacilor
Un român a fost arestat pentru trădare în favoarea Rusiei. Acesta ar fi furnizat informații din domeniul apărării unor diplomați ruși.
image
Dosarul generalilor Coldea și Dumbravă. Pe ce se bazează DNA
Cătălin Hideg, cel care i-a denunțat la DNA pe foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a depus zeci de înregistrări ale unor convorbiri care ar demonstra implicarea celor vizați în dosar și dovezi ale circuitelor financiare.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.