Noi sîntem români! Prin delegație

Publicat în Dilema Veche nr. 1036 din 15 februarie – 21 februarie 2024
image

…și-atunci să mai spună cineva că nu există premoniții! În urmă cu mai bine de doi ani, scriam în această rubrică din Dilema veche un text intitulat „Armata obligatorie. Pe Facebook“ despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Asta era înainte ca britanicii, francezii, polonezii, românii și alte națiuni europene să-și pună, public și oficial, problema nevoii de sporire a efectivelor umane, nu doar a tehnologiilor „inteligente“. Pare-se că-n ultima vreme pîrdalnica de realitate se tot încăpățînează să ne tragă de mînecă pentru a ne readuce cu picioarele pe pămînt.  I-auzi una! După ani în care trecuseră întreg sistemul de învățămînt pe digital – și fuseseră lăudați pentru noile pedagogii –, suedezii au descoperit că „bunica a avut dreptate“. Așa c-au renunțat la tablete și laptop-uri și s-au întors la prăfuitele manuale tipărite. I-auzi două! Considerat cel mai bine dotat tehnologic serviciu de informații din lume, Mossad-ul a fost luat prin surprindere de Hamas în Gaza pentru că „tehnicile“ folosite de teroriști erau toate de modă veche: din gură-n gură, la propriu, telefoane cu fir, motociclete și excavatoare „pe stil vechi“. Numai porumbeii călători au lipsit. I-auzi nouăzeci și nouă! Așa și cu serviciul militar și armatele profesioniste, de cînd rușii au arătat că numărul soldaților poate face încă diferența. 

Acum, cînd subiectul a explodat în spațiul public, chiar și în varianta „soft” a voluntariatului, îngăduiți-mi să reiau cîteva fragmente de-atunci, aducîndu-le, din nefericire, la zi, cu informații deprimant de actuale. Dacă erau valabile și acum cîteva sute de ani, nu cred să se fi perimat în ultimii doi ani. Rugam atunci cititorii Dilemei vechi să-mi îngăduie „să raportez, cu tot riscul de-a stîrni indignarea multora și de-a fi acuzat de oareșce nostalgii comuniste: îmi pare că ideea serviciului militar obligatoriu nu e cîtuși de puțin de lepădat automat, ba din contra, că ar merita o dezbatere serioasă. Cu o condiție minimală: să nu mai fie susținută de patrioți ca alde George Simion, c-atunci m-apucă greața, sînt tentat să-mi cumpăr blugi evazați, să-mi pun cercel în nas și să umblu prin tîrg scandînd «Make love, not war!»“.

Printre argumentele aduse atunci era și că „odată cu trecerea de la ghioagă la pușcă (simplific acum puțintel), au apărut și «profesioniștii». Li se mai zicea și mercenari sau, în italiană, «condottieri». Era perioada Renașterii (sic!).Dar Machiavelli, care numai de slăbiciunea îngerului nu poate fi acuzat, îi considera periculoși din două motive. Pe de-o parte, pentru că niște soldați plătiți pot găsi pe unul care-i plătește mai bine și pot întoarce armele, pe de alta, pentru că o populație care nu e nici măcar teoretic pregătită să înșface arma pentru a-și apăra țara nu poate deveni un popor, adică o res-publica, dedicată nu intereselor individuale, ci binelui comun. La fel au gîndit și americanii cînd au interzis, în prima Constituție (Articolele Confederației) existența unei armate permanente, alcătuită din profesioniști. De aici și importanța «milițiilor» (da, pînă și ideea «milițiilor» comuniste a fost furată de la americani). Și, dacă vreți exemple mai recente, uitați-vă la Elveția sau la Israel. Sînt țări deosebite din multe puncte de vedere, dar în ambele ethos-ul – nodul divin care leagă lucrurile, cum ar fi zis St. Exupéry – e mai fragil decît în alte părți ale lumii“.

Acum? Faptul că, de la ruși la chinezi, trecînd prin radicalismul islamic, autodeclarații dușmani ai democrațiilor liberale pariază pe slăbiciunile interne și pe corupția „Vestului decadent“ nu e nici un secret. Îl afirmă chiar ei, cu subiect și predicat, mai ales cînd sondajele de opinie le dau dreptate. Tot mai puțini europeni ar fi de acord, fie și teoretic, să-și apere țara cu arma-n mînă. Și Hitler, prin anii ’30, îi considera degenerați pe americani. La fel și alde Osama bin Laden și mulți alții. Au tot repetat-o pînă cînd au deșteptat o fibră intrată altminteri în hibernare. Cînd cuțitul ajunge la os, fibra cu pricina se trezește. Așa s-a mîniat și „Unchiul Sam“. Iar „unchiul“ ăsta face urît la mînie. Ca și alți unchi, mai mici. Asta e problema cînd nu-ți place cartea. Nu înveți. Problema Occidentului e alta: că trăiește din atît de multe cărți, că nici nu mai știe ce e aia carte și ce nu e, darămite cum se leagă șireturile sau cum se mulge vaca. Aici, contactul cu realitatea s-a subțiat nepermis de mult. 

Ca de obicei, manifestările sînt diferite, deși cauza e comună, iar România nu face excepție. E sută la sută occidentală. Avem mulți care disprețuiesc cartea, de la vlădică pînă la opincă, dar rîvnesc la aparența ei. Sînt oameni care își iau examenele pe bază de atenții, diplomele pentru un spor la salariu și/sau la pensie, iar titlurile pentru plăcerea „zăngănelelor“. Sînt oameni care vor să fie „revoluționari de Rîșculița“ (o comună nevinovată unde mi-am petrecut vacanțele păzind gîștele și bivolii). Dacă te afli în fruntea statului, precum alde Ciucă sau Bode (liberali!), în România se găsesc chiar și instanțe care să declare, cu nerușinare, că profesorii (sau Ministerul Educației) nu pot, nu au voie (!) să decidă dacă o lucrare de doctorat e plagiată sau nu! Aștept cu înfrigurare și căldură ziua în care instanțele vor declara că medicii nu pot, nu au voie să decidă cine e bolnav și de ce. Asta ar fi treaba instanțelor.

Avem însă și din cei care se laudă cu „patriotismul“ și disprețuiesc pe față Occidentul. Cică te strică de cap și te împiedică de la legatul șireturilor sau de la mulgerea vacii. Nu c-ar ști cum s-o facă. Ăștia, patrioți autodeclarați cum sînt, își pun iia și se întîlnesc pe ascuns sau la vedere cu rușii și se împroașcă reciproc cu vorbe precum „scroafă“, „idiot și nesimțit“ sau „pitic securist“. Românește. Creștinește. Cu tricolorul pe piept. Pe TikTok, live, în bună tradiție chinezească. Dar, ca să-l parafrazez pe Tudor Gheorghe la un concert, „pe mine nu mă deranjează că ei zic ce zic și fac ce fac, pe mine mă enervează că noi îi votăm!“.

Noi sîntem români? Noi? Am auzit în ultima vreme: „Să vină NATO să ne apere!“, „Să vină armata profesionistă să ne apere!“, „Eu mă bag în armată, dacă-i pe Internet, că-s patriot!“ (nu e glumă!), „Dacă vreau disciplină, mă angajez la corporație, nu la armată!“. Cred că nu facem sondaje de opinie pe tema asta de teamă că ne vom înspăimînta singuri.

Am constata atunci că noi sîntem patrioți doar prin delegație. Români prin delegație.

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston, autor al cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică (Humanitas, 2019).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea românului care spală mașinile regelui Charles. „M-am trezit, într-o zi, cu un telefon de la oamenii lui“
Un tânăr din Tecuci (Galați) plecat să muncească în Marea Britanie și-a deschis propria firmă, iar seriozitatea și munca de calitate l-au adus în postura de a spăla în prezent mașinile Casei Regale, dar și pe cele ale altor celebrități din insulă.
image
Franța se pregătește pentru un război naval „împotriva cuiva care vrea să ne distrugă”
Într-un interviu acordat publicaţiei Politico, contraamiralul Jacques Mallard, comandantul grupului de luptă al portavioanelor franceze, a declarat că forțele navale franceze își schimbă antrenamentul, pregătindu-se de război.
image
Mobilizarea rezerviștilor Armatei Române. „Am tras cu arma, mi-am reamintit, ar trebui introdus serviciul militar obligatoriu!“
Sute de rezerviști din județele Galați și Brăila, cu vârste cuprinse între 37 și 63 de ani, au primit ordine de chemare în unitățile militare. Ei au participat în Poligonul Smârdan (Galați) la un exercițiu de trageri cu muniție reală de război.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.