Neoprotestantism educațional

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Neoprotestantism educațional jpeg

Bună dimineața, Cluj! Bună di­mi­neața, România! Vreau să știu cine e aici, cu mine! Toți cei care sînteți aici, cu mine, mîinile suuus! Ridicați mîinile sus toți cei care sînteți aici, cu mine, în sală! Vreau să simt magie! Bună dimineațaaaaaaa!

Oameni buni, n-am fost eu la multe adunări neoprotestante, dar n-ai cum să nu recunoști spiritul acesta motivațional care își pune un zîmbet încrezător și larg pe chip, sugerîndu-ți că da, viața e o prăjitură savuroasă, trebuie doar să îndrăznești să guști din ea și totul, dar absolut totul, va fi bine. Am vrut și eu să aflu cum e. Auzisem de ici-colo despre conferințele SuperTeach, așa că, fiind în Cluj-Napoca una tocmai acum, m-am înscris. Am plătit cuminte suma pentru înscriere și m-am prezentat, sîmbătă dimineață la ora 9, cuviincios, cît îmi permitea geaca de piele neagră, la eveniment. Din prima, zarvă multă colea, sute de oameni, profesori, desigur, toalete care mai de care, de doamne ieșite la matineu, senzație aproape corporatisă, indeed. Salt rapid o cafea, înghit un colțunaș, salut din cap două-trei profesoare și inspectoare ieșite în cale și mă reped, ca omul, afară, la o țigară, cu sacoșica primită în mînă, în care un pliant zicea că pînă pe la vreo 13 ascultăm ceva conferințe, apoi liniștim foamea, apoi participăm la niște ateliere, iar în final, după 16, iar conferințe, vreo două ore. Ce mai, program consistent. În sacoșică și o cărțulie, taman ce-mi lipsea, Mentalitatea deschisă. Nu mă pronunț, poate să fie o carte mișto, poate vă mai zic despre ea după ce o aprofundez. Revin, pînă una-alta, la subiect. Fumez ultimele două țigări din pachet, fac un inventar rapid al oamenilor de acolo să văd de la care pot cere țigări în pauză și purced în aulă, care e deja plină ochi, iar lumea așteaptă cu răsuflarea tăiată.

Trec la alineat nou, că începe ac­țiunea. Pe scenă urcă amfitrionul, un vorbitor motivațional care ne pune să ridicăm mîinile sus. Mai întîi dacă sîntem cu el. Apoi din nou dacă sîntem cu el. Apoi care sîntem din Cluj Napoca. Apoi care din Cluj. Apoi care din alte județe. Apoi care din sudul țării. Apoi dacă ne simțim bine. Apoi dacă vrem să ne schimbăm mentalitatea. Apoi dacă sîntem deschiși. Apoi… Frate, îmi mirosea deja a ceva ars, a creier spălat și a aer transpirat de la atîta frecat de mîinile ridicate. Dar, mna, zic, e normal, poate, să nu judec prea repede, că e necesară puțină intrare în atmosferă. Și-au urmat conferințele. Acuma, eu cum să le zic altfel, dacă așa se numeau? Pe scurt, au urmat cîțiva speakeri motivaționali, din diverse medii, dar majoritatea antreprenori. Ce credeți că ne-au spus ei? Ați ghicit: fiecare și-a prezentat biografia de succes, afacerea personală din domeniul educației și, aici e esențial să înțelegeți, fericirea, starea aia paradiziacă în care ajungi dacă ești un om de succes și, crede-mă, chiar și tu poți fi, vrei să fii, să ridice mîna cine a visat să fie! Să ridice mîna cine încă visează! Să ridice mîna cine e gata să treacă mai departe, de la vis la acțiune! Mă durea mîna ceva de groază deja, așa că am zis gata, ori îmi fac rost de un arac să mi-o țină permanent ridicată, cum îl țineau țepușele pe Prîslea, ori ajung pe seară acasă cu febră musculară. Bun, mi se părea mie ceva dubios, oameni buni, adică ce-i cu fericiții ăștia care îmi livrează succesul în cîteva cuvinte, mai mult prezentîndu-și platformele pe care le manageriază? Bum, atunci mi-a dat prin gînd că, tot stînd și așteptînd să aflu ceva mai consistent despre cum să fiu un superteacher, rotița din cap a scrîșnit: moamă, apoi ăștia, care nu-s mai nici unul practicieni, ne-au luat bani ca să-și facă reclamă la niște produse, bună strategie, ia să-mi notez. Dar, una peste alta, nici măcar nu erau cine știe ce produse pe care să zic că le-aș putea folosi, așa că m am mai strîmbat puțin la repetarea obsesivă a substantivului dascăl (nu explic pe larg, am oroare de el, că s-a fetișizat tezist, prefer profesor, scurt și la obiect), am mai refuzat să ridic mîna de cîteva ori și am făcut schimb de replici pe Messenger cu amici și amice, în vreme ce se spunea de pe scenă că educația e un factor major în formarea personalității. Am reținut asta, că era ceva nou pentru un profesor ca mine. Dar știți voi, oare, care sînt cele trei nevoi fundamentale pe care le avem toți, dar absolut toți și mai ales elevii noștri? Hai, nu toți odată! Nu unul peste altul (sala rîde, stingher, nu se prea ridică acum mîini)! Nu vă îngrămădiți! Empatie. Acceptare. Sprijin. Bun, cu asta sînt de acord, s-a notat. Aci se accelerează narațiunea puțin, că nu mai e spațiu. Nu mai e pentru că, să mă exprim așa, în spiritul acțiunii, s-a modificat designul întîlnirii, s-a decalat cu vreo jumătate de oră. Dar nu asta e speța, ca să fiu tot pe limbaj adecvat. Una peste alta, conferințele n-au fost conferințe. Au fost mici prezentări ale unor figuri profesionale și antreprenoriale. Unele mai interesante, altele mai puțin. Cum a fost prima parte? Nu vă aud! Cum a fost prima paaaaarteeee??? Aplauze prelungi.

După prînz am ales atelierul despre bullying. Mă interesează tema, cred că e o mare problemă pe care o avem, ca sistem. A fost ceva mai consistent. Dar, una peste alta, n-am aflat mai nimic nou. O punere în temă, generalități, vreo două joculețe de rol. Mintea mea odihnită putea mai mult. Aș fi preferat studii de caz, soluții, problematizări, diferențieri pe grupe de vîrstă etc. În două ore era greu, da. Însă, și aici mă apropii de final, presat de designul (uf, am intrat în rol…) paginii de revistă, dacă nu s-ar fi ridicat atîta mîinile înainte și după ateliere, poate s ar fi putut face mai mult. Dacă tot spectacolul neoprotestant ar fi fost abandonat în favoarea consistenței, eu aș fi fost mulțumit. Însă cine-s eu? Din aulă se ridicau mîinile, se aplauda, se scanda. Și mi s a spus că la anterioara conferință, de la Sibiu, intervențiile ante- și post-ateliere au fost mai consistente. Dar eu am rămas cu un gust al unei ipocrizii dulcege. Oamenii ăia îți spun, de la înălțimea afacerilor lor (în educație sau nu), că nu au nici un interes, dar ți-au luat bani și o zi din viață pentru a-ți livra o zeamă lungă, din care trebuie să pescuiești tu bucățelele de carne. Mersi, nu! A doua oară nu mai merg. Rămîn cu spectacolul încheierii, cu profesorii ridicați în picioare aplaudînd fenetic. Dar și cu un alt gînd: colegii aceștia ai mei erau acolo. Au nevoie, deci, de ceva care să îi miște, care să le dea sens în munca lor. Cine e de acord cu mine, să ridice mîinile-n aer! 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.
image
Cazul înfiorător al elevului ucis în timp ce mergea spre şcoală. Daune uriaşe acordate de judecătorii din Neamţ
Judecătorii din Neamţ s-au pronunţat într-un dosar penal, acordând daune uriaşe după ce un elev a fost ucis când mergea spre şcoală. În accident au mai fost răniţi alţi doi adolescenţi
image
Totul despre „drogul violului”. Povestea de film horror a uneia dintre victime: „Am băut apă plată” FOTO VIDEO
„Drogul violului” face ravagii în Europa, iar în România a făcut vâlvă cazul unei eleve în vârstă de 15 ani, despre care s-a scris că a fost drogată, sechestrată și violată.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.