Nea Alecu, eu ┼či Gabriela

Publicat în Dilema Veche nr. 135 din 25 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

P├«n─â ├«n 1966, 23 August s-a numit "Ziua eliber─ârii de sub jugul hitlerist". Istoria evenimentului era simpl─â - nem┼úii ne ocupaser─â, comuni┼čtii nu suportaser─â, ru┼čii ne ajutaser─â! Ulterior, 23 August 1944 a devenit "Ziua insurec┼úiei armate, antifasciste ┼či antiimperialiste". Istoria se nuan┼úase. Ru┼čii intraser─â ├«n umbr─â, prim-planul era ocupat acum de tipografi patrio┼úi ┼či filatoare inimoase. O carte groas─â ├«i ├«n┼čira chiar pe anonimii ce ├«nf─âptuiser─â acest "act al ├«ntregului popor". Mii de rom├óni sadea, mii de simpatizan┼úi comuni┼čti! Era men┼úionat, l─âturalnic, chiar ┼či regele! Noroc c─â un anume Mandric, politruc graseiat, amintea l─âtr─âtor la TV de c├«inii acestuia. Erau pu┼či s─â sf├«rtece copii s─âraci, ca s─â-┼či ├«nt─âreasc─â din┼úii! Colegul meu de birou, Nea Alecu, ne-membru de partid ca ┼či mine, prefera formula de "lupta antifarmacist─â". Era din familie de preo┼úi ┼či deci reac┼úionar. R├«deam, dar aruncam ┼či o privire ├«n jur. De control! Pe noi nu prea ne luau la defilare. El nu mai avea nevoie, era la nivelul maxim de salarizare (la func┼úiile de conducere n-avea acces, din motive de dosar ┼či temperament, se mul┼úumea s─â-i ironizeze pe cei coco┼úa┼úi acolo). Eu aveam barb─â ┼či nu voiam s-o rad, ├«n pofida discu┼úiilor sistematice cu Lizeta "de la partid". (Odat─â mi-am t─âiat-o totu┼či, amenin┼úat fiind cu desfacerea contractului de munc─â.) Nu era chiar un avantaj, c─âci defilarea ├«┼úi aducea multe puncte ├«n caietul de "ac┼úiuni ob┼čte┼čti" al ┼čefului. Or, ca s─â ai un calificativ profesional onorabil la sf├«r┼čit de an, ca s─â ai adic─â dreptul la m─ârirea de salariu, trebuia s─â ai puncte. Compensam deci cu ac┼úiuni mai prost cotate - cules de maz─âre, sortat de cartofi putrezi, cur─â┼úatul z─âpezii. Ca-n orice institut de proiectare! Ziua de 23 era apogeul unei luni de agita┼úie. Se f─âceau angajamente ┼či preg─âtiri, directorul d─âdea interviuri. Nici un proiect nu putea fi prelungit, institutul nu trebuia s─â aib─â restan┼úe la "raportul muncitoresc" al Zilei Na┼úionale. La TV, radio ┼či ├«n ziare numai poezii patriotice (inepte). ┼×i alte angajamente! Se negociau listele demonstran┼úilor, se f─âceau instructaje (b─ârba┼úii cu pantaloni ├«nchi┼či la culoare ┼či c─âm─â┼či albe; femeile aveau dreptul la culoare, dar ┼či obliga┼úia la decen┼ú─â). Se aduceau materialele de agita┼úie ┼či se hot─âra cine va duce o lozinc─â, cine "un Nea Nicu mic", cine "o Coana Leana mare". Toate astea le f─âcea cooperativa Decorativa ┼či erau decontate din banii de proiectare. (Prin 1977 s-a renun┼úat la carele alegorice!) Coloana institutului se forma la 5 diminea┼úa, se unea pe traseu cu altele ┼či ajungea ├«n Pia┼úa Aviatorilor de-abia pe la pr├«nz, ├«n ritmul impus de activi┼čtii specializa┼úi, care stabileau ┼či ce lozinc─â va fi strigat─â. ├Än pia┼ú─â, la cap─âtul fiec─ârui r├«nd se infiltra c├«te un tovar─â┼č t─âcut, care, ciudat, nu privea spre tribuna oficial─â, ci doar c─âtre cei din coloan─â. Apoi disp─ârea discret. Coloana se mai t├«ra p├«n─â la Bordei, se predau materialele, se semna convocatorul ┼či fiecare pleca unde avea treab─â, cu picioarele umflate. Tarabele cu mici ┼či bere se deschideau doar pe 24, pe l├«ng─â scenele unde era torturat─â muzica popular─â. Cea u┼čoar─â se limita la "┼óara mea cu ochi frumo┼či". Pentru unii, 23 August era totu┼či un moment de gra┼úie. ├Äntr-o bun─â zi, ne-a fost para┼čutat─â ├«n sec┼úie juna tehnician─â Gabriela, de┼či schema de personal era complet─â. Era harnic─â - recunosc -, dar uneori disp─ârea din institut. E drept, ne spusese de la ├«nceput - ea e fata care ├«i d─â flori lui Ceau┼čescu c├«nd acesta vine ├«n sectorul 2. Sau de Ziua Na┼úional─â. Mergea el la o uzin─â - ap─ârea ┼či G─âbi┼úa ├«mbr─âcat─â ├«n muncitoare. Scotea buchetul ┼či rostea o formul─â devo┼úional─â. Mergea Nea Nicu la un CAP - hop ┼či G─âbi┼úa ├«n fot─â! Plus formula stas! Am ┼či v─âzut-o la televizor. "E simplu pentru cei de la protocol - ne-a zis ea. S├«nt verificat─â, ┼čtiu procedurile, n-au probleme cu mine." Institutul ├«i d─âduse dou─â dulapuri pentru toalete, dac─â apare vreo urgen┼ú─â s─â nu fug─â p├«n─â acas─â. Voiam s-o ├«ntreb dac─â Ceau┼čescu ┼čtia c─â e mereu una ┼či aceea┼či sau dac─â era adev─ârat c─â o dezinfectau cu spirt. Am preferat s─â-mi ┼úin gura.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Secretele ┼či costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor ┼či are consum de garsonier─â
O familie din Boto┼čani ├«┼či construie┼čte propria cas─â eco, din lut ┼či balo┼úi de paie, dup─â modelul locuin┼úelor ┼ú─âr─âne┼čti de acum un secol. Avantajele sunt nenum─ârate, spune b─ârbatul, inclusiv costurile la utilit─â┼úi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.