Nea Alecu, eu şi Gabriela

Publicat în Dilema Veche nr. 135 din 25 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pînă în 1966, 23 August s-a numit "Ziua eliberării de sub jugul hitlerist". Istoria evenimentului era simplă - nemţii ne ocupaseră, comuniştii nu suportaseră, ruşii ne ajutaseră! Ulterior, 23 August 1944 a devenit "Ziua insurecţiei armate, antifasciste şi antiimperialiste". Istoria se nuanţase. Ruşii intraseră în umbră, prim-planul era ocupat acum de tipografi patrioţi şi filatoare inimoase. O carte groasă îi înşira chiar pe anonimii ce înfăptuiseră acest "act al întregului popor". Mii de români sadea, mii de simpatizanţi comunişti! Era menţionat, lăturalnic, chiar şi regele! Noroc că un anume Mandric, politruc graseiat, amintea lătrător la TV de cîinii acestuia. Erau puşi să sfîrtece copii săraci, ca să-şi întărească dinţii! Colegul meu de birou, Nea Alecu, ne-membru de partid ca şi mine, prefera formula de "lupta antifarmacistă". Era din familie de preoţi şi deci reacţionar. Rîdeam, dar aruncam şi o privire în jur. De control! Pe noi nu prea ne luau la defilare. El nu mai avea nevoie, era la nivelul maxim de salarizare (la funcţiile de conducere n-avea acces, din motive de dosar şi temperament, se mulţumea să-i ironizeze pe cei cocoţaţi acolo). Eu aveam barbă şi nu voiam s-o rad, în pofida discuţiilor sistematice cu Lizeta "de la partid". (Odată mi-am tăiat-o totuşi, ameninţat fiind cu desfacerea contractului de muncă.) Nu era chiar un avantaj, căci defilarea îţi aducea multe puncte în caietul de "acţiuni obşteşti" al şefului. Or, ca să ai un calificativ profesional onorabil la sfîrşit de an, ca să ai adică dreptul la mărirea de salariu, trebuia să ai puncte. Compensam deci cu acţiuni mai prost cotate - cules de mazăre, sortat de cartofi putrezi, curăţatul zăpezii. Ca-n orice institut de proiectare! Ziua de 23 era apogeul unei luni de agitaţie. Se făceau angajamente şi pregătiri, directorul dădea interviuri. Nici un proiect nu putea fi prelungit, institutul nu trebuia să aibă restanţe la "raportul muncitoresc" al Zilei Naţionale. La TV, radio şi în ziare numai poezii patriotice (inepte). Şi alte angajamente! Se negociau listele demonstranţilor, se făceau instructaje (bărbaţii cu pantaloni închişi la culoare şi cămăşi albe; femeile aveau dreptul la culoare, dar şi obligaţia la decenţă). Se aduceau materialele de agitaţie şi se hotăra cine va duce o lozincă, cine "un Nea Nicu mic", cine "o Coana Leana mare". Toate astea le făcea cooperativa Decorativa şi erau decontate din banii de proiectare. (Prin 1977 s-a renunţat la carele alegorice!) Coloana institutului se forma la 5 dimineaţa, se unea pe traseu cu altele şi ajungea în Piaţa Aviatorilor de-abia pe la prînz, în ritmul impus de activiştii specializaţi, care stabileau şi ce lozincă va fi strigată. În piaţă, la capătul fiecărui rînd se infiltra cîte un tovarăş tăcut, care, ciudat, nu privea spre tribuna oficială, ci doar către cei din coloană. Apoi dispărea discret. Coloana se mai tîra pînă la Bordei, se predau materialele, se semna convocatorul şi fiecare pleca unde avea treabă, cu picioarele umflate. Tarabele cu mici şi bere se deschideau doar pe 24, pe lîngă scenele unde era torturată muzica populară. Cea uşoară se limita la "Ţara mea cu ochi frumoşi". Pentru unii, 23 August era totuşi un moment de graţie. Într-o bună zi, ne-a fost paraşutată în secţie juna tehniciană Gabriela, deşi schema de personal era completă. Era harnică - recunosc -, dar uneori dispărea din institut. E drept, ne spusese de la început - ea e fata care îi dă flori lui Ceauşescu cînd acesta vine în sectorul 2. Sau de Ziua Naţională. Mergea el la o uzină - apărea şi Găbiţa îmbrăcată în muncitoare. Scotea buchetul şi rostea o formulă devoţională. Mergea Nea Nicu la un CAP - hop şi Găbiţa în fotă! Plus formula stas! Am şi văzut-o la televizor. "E simplu pentru cei de la protocol - ne-a zis ea. Sînt verificată, ştiu procedurile, n-au probleme cu mine." Institutul îi dăduse două dulapuri pentru toalete, dacă apare vreo urgenţă să nu fugă pînă acasă. Voiam s-o întreb dacă Ceauşescu ştia că e mereu una şi aceeaşi sau dacă era adevărat că o dezinfectau cu spirt. Am preferat să-mi ţin gura.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Secretele şi costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor şi are consum de garsonieră
O familie din Botoşani îşi construieşte propria casă eco, din lut şi baloţi de paie, după modelul locuinţelor ţărăneşti de acum un secol. Avantajele sunt nenumărate, spune bărbatul, inclusiv costurile la utilităţi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.