Nasolie mare şi un laissez-passer

Publicat în Dilema Veche nr. 676 din 2-8 februarie 2017
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Sînt în Basel. E un control al poliţiei franceze, aşa că sper să fie unul uşurel, că de examene colonoscopice nu am nici un chef şi prefer să le fac în mod voluntar. Am o față care a fost de super-ajutor prin Liban, Siria, West Bank, Turcia, căci toată lumea îmi vorbeşte acolo în limba locală şi trec neremarcat, mai ales dacă nu sînt bărbierit de cîteva săptămîni. Dar sînt la graniţa elveţiano-franceză şi pe aici e mai complicat. Cu moaca mea, dacă mi-aş uita rucsacul şi aş alerga spre poarta de îmbarcare ca să nu pierd autocarul, sigur aş fi responsabil pentru cîteva infarcturi sau aş sfîrşi glorios cu un glonţ în cap.

Exact cum mă aşteptam, sînt selectat pentru control. Am doar buletinul la mine. Sînt întrebat cu ce cursă am venit şi de unde. Am venit cu un Wizzair de la Bucureşti. Buletinul meu este cercetat cu mare atenţie. Sînt obişnuit cu asta. Se uită băiatul cu o lupă sofisticată la el vreo cinci minute şi decide că e fals. Ştiam de la un vameş din Frankfurt că buletinul românesc are elemente de securitate foarte proaste, aşa că îi spun să mai verifice o dată. Nasolie mare, se pare că l-am înjurat de mă-sa. Sînt condus într-o încăpere separată, unde mai e un nene, care clar e pus pe caterincă.

Domnul cel poznaş mă întreabă care îmi este destinaţia. Îi spun că merg la Strasbourg. Rîde şmechereşte. Strasbourg-ul e cunoscut de poliţie nu pentru instituţiile care se ocupă cu drepturile omului, ci pentru jihadişti. Mă gîndesc că ar fi bine să îi spun că sînt rom, căci probabil asta m-ar ridica în ochii lor.

– De ce mergi la Strasbourg? – întreabă.

Îmi vine să-i zic că apreciez foarte tare mişcarea de extremă dreapta din Alsacia şi că am chef de o tarte flambée la restaurantul de fiţe, dar pericolul colonoscopiei îmi linişteşte piticii. Îi spun că lucrez acolo.

– Legal? – mă întreabă.

– Da, legal. La Consiliul Europei.

Rîde iarăşi pe sub mustaţa à la Dragnea şi, cu umorul lui Ponta, mă întreabă dacă se construieşte ceva nou la Consiliul Europei.

– Nu, sînt reprezentantul special al secretarului general.

Am reuşit să îi binedispun pe amîndoi – sînt reprezentantul unei secretare, asta e ce-au înţeles. Îmi spune celălalt, un pic mai serios, că la nivelul meu de franceză nu am cum să muncesc la o instituţie franceză. Mă cam irit. Îi spun că sînt de acord cu el, înţeleg că s-au simţit bine, dar sînt un funcţionar de grad înalt, cu statut diplomatic în Franţa, şi mă grăbesc să ajung la serviciu, aşa că ar face bine să mă lase să plec.

Se pare că am spus gluma anului. Mă măsoară de sus în jos şi îmi spune că sînt haios. Îmi dau seama că sînt îmbrăcat ca dracu’, în pantaloni de sport, cu o cipilică pe cap şi cu ghete de baschet cam jerpelite. Cu totul altfel decît îmi imaginam eu, adică în costumul şi pantofii cei procopsiţi cu care trebuie să mă duc la serviciu. Îmi spune că procedura le cere să îmi sune angajatorul. Răsuflu uşurat şi zic: „Sigur“. Îmi sun şeful pe mobil. Nu răspunde. Trimit mesaj că e urgent. Sună şi îmi spune că trebuie să fiu rapid. Îi spun că şi eu îmi doresc cam acelaşi lucru şi îi pasez telefonul domnului poliţist. Se albeşte încet-încet. Închide telefonul şi se duce la un calculator. Piticii mei explodează brusc. Îi spun că mă grăbesc şi că în mod sigur am pierdut autobuzul, aşa că sper să găsească ei o soluţie ca să ajung la timp la tren. Nu de alta, dar dacă îl ­pierd o să am timp să scriu o plîngere.

Sînt amîndoi spăsiţi rău şi decid că nu are rost să fiu nesimţit. Îmi cer scuze şi le spun că îi înţeleg, că au o slujbă stresantă şi că buletinul meu e aşa cum e. Reuşesc să ajung la timp la Strasbourg cu ajutorului poliţiei franceze de frontieră.

Am fost oprit de zeci de ori la graniţe pentru ca nu sînt îndeajuns de tipic pentru un alb european. Odată, în Austria, eram împreună cu o prietenă blondă, blondă şi româncă. În faţa noastră, doi romi lăutari au fost trimişi de vameşi direct în încăperea de interogare. I-am spus că o să întîrziem un pic. Blonda trece prima, durează mai puţin de douăzeci de secunde. La mine a durat vreo cinci minute. A trebuit să le arăt rezervarea la hotel, cartea de credit şi să dovedesc că muncesc unde le-am spus că muncesc.

Acum sînt în posesia unui laissez-passer – o chestie pentru diplomaţi care îmi permite să trec graniţele fără nici un fel de probleme. De fiecare dată cînd îl scot, vameşii par surprinşi şi de fiecare dată nu mă abţin să spun că e adevărat şi că, dacă nu mă cred, pot să verifice. Nu de alta, dar călătoriile cu maşina de poliţie sînt o chestie pe care mi-o doream de mic.

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Portofel gol saracie bani FOTO Shutterstock
Veniturile lunare ale unei gospodării din România au ajuns la 6.241 lei. Destinaţiile cheltuielilor
Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au reprezentat 6.241 lei în trimestrul II din 2022, iar pe persoană veniturile au fost de 2.481 lei, arată datele INS.
vaccin HPV jpg
Mituri despre vaccinarea anti-HPV
Comitetul de Prevenție al Societății Europene de Oncologie Ginecologică a identificat câteva mituri și mesaje false vehiculate pe internet cu privire la vaccinarea anti-HPV. Acestea sunt demontate într-un articol de specialitate publicat de BMJ – Jurnalul medical britanic.
Societatea Timisoara FOTO Ștefan Both jpg
Societatea Timişoara cere modificarea Legii Decoraţiilor: să fie deposedați și condamnații cu suspendare
Societatea Timișoara face un apel la parlamentarii de Timiș cu privire la demersul de retragere a decorațiunilor și Ordinelor Naționale ale României, oferite celor care au fost condamnați definitiv într-un proces penal.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.