Multiculturalism

Publicat în Dilema Veche nr. 243 din 9 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se întîmpla la un curs pentru un program computerizat de editare de sunete, la Londra. Genul de activitate organizată, de obicei, de către firmele multinaţionale pentru angajaţii de pretutindeni, o lecţie gîndită a fi înţeleasă de oricine, indiferent din ce fel de cultură ar veni, şi care uneori are scopul de a-i aduce pe toţi participanţii la un limbaj comun în domeniu. Nu mai conta că unii nu se simţeau prea în largul lor în faţa unui computer, iar alţii foloseau deja de mult programe de generaţie superioară celui pentru care eram instruiţi. Cu toţii trebuia să ascultăm şi să deprindem ce ne spunea profesorul (mai exact trainerul), un tip slab, cu părul vîlvoi, care se agita permanent, aruncîndu-şi mîinile în toate părţile cu gesturi cît mai sugestive, aşa încît să-l înţeleagă şi unul care n-ar fi ştiut boabă de engleză. Noi, cursanţii, eram în număr de patru. Un puşti magrebian, uşor tensionat, care îşi punea mereu pixul între dinţi cînd trebuia să tasteze ceva şi care, deseori, apăsa pe ce nu trebuie, şi ajungea la ferestre ciudate, fără nici o legătură cu treburile noastre. Trainerul pierdea timp de fiecare dată încercînd să-i corecteze rătăcirile şi să-l aducă la fereastra cea bună. O cucoană de vreo 50 de ani, cu ochelari fini şi un zîmbet uşor superior, rusoaică, mereu atentă şi iscoditoare în preajma trainerului, părea uşor neîncrezătoare. Cerea întruna precizări, voia să afle cît mai multe. Aşteptările nu îi erau satisfăcute, lucrurile îi păreau prea simple şi dădea impresia că nu înţelege de ce e nevoie de atîta energie şi timp pentru predarea unui sistem care nu ascundea nici o mare filozofie. Ar fi fost poate împăcată dacă i s-ar fi dat un manual să se descurce singură. Privea oarecum de sus eforturile şi agitaţia trainerului englez, mai tînăr cu cel puţin 10 ani decît ea, şi care, bietul de el, nu putea să aibă habar de uriaşele complicaţii care, nu-i aşa, se pot ascunde în viaţa noastră cea de toate zilele şi, uneori, chiar şi într-un program de calculator aparent simplu. Rusoaica se supunea însă disciplinat şi politicos regulilor impuse de firmă. Nu acelaşi lucru s-ar fi putut spune despre cealaltă cursantă, a patra dintre noi: o fată cu părul lung, vopsit blond, plinuţă şi care se întindea pe scaun icnind de plăcere chiar în momentele în care trainerul nostru punea mai multă pasiune în explicaţii. Era de-o indolenţă provocatoare şi de-a dreptul lascivă. Uneori căsca zgomotos. Alteori se freca pur şi simplu cu o palmă pe burtă, în vreme ce cu degetele de la cealaltă mînă îşi răsucea şuviţe de păr. Din cînd în cînd, părea chiar atentă la explicaţii, nu mai mult însă de cîteva zeci de secunde. Ai fi zis că se crede singură în cameră, în timp ce urmăreşte un spectacol la televizor. Trainerul nu dădea însă nici o atenţie manifestărilor ei, nu clipea la sunetele pe care ea le scotea periodic şi i se adresa cu egală elocvenţă ca şi celorlalţi, chiar dacă era evident că ea nici măcar nu-l asculta. Omul fie era de-o corectitudine politică incredibilă, fie era de mult obişnuit cu toate ciudăţeniile lumii. În prima pauză, cînd fata s-a ridicat de pe scaun, aveam să constatăm că îmbrăcămintea ei era transparentă. O rochie de pînză topită prin care se vedea cam totul, chiar şi cînd nu stătea în lumină, şi care a avut darul să ne stingherească, atunci cînd ne-am găsit faţă în faţă la un suc şi o ţigară. Am aflat că era din "Persia". Nu-i plăcea probabil să pronunţe numele actual al ţării şi probabil că nici ce se întîmplă pe acolo. Trăia de mulţi ani în Marea Britanie şi se considera convertită la stilul de viaţă capitalist. Am întrebat-o la un moment dat, cu o oarecare maliţiozitate, ce părere are despre preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad (cel care a declarat că vrea să şteargă Israelul de pe hartă şi pe care americanii îl bănuiesc că vrea să construiască bomba atomică). Mi-a aruncat o privire scurtă, de parcă nici n-ar fi înţeles că mă adresez ei. N-a răspuns. Şi-a îndesat căştile iPod-ului în urechi, şi-a luat geanta şi s-a îndepărtat unduindu-şi şoldurile. La orele următoare nici n-a mai apărut. Trainerul a întrebat dacă ştim ceva de ea. Rusoaica a pufnit pe nas, el a rămas un pic descumpănit, apoi şi-a reluat explicaţiile. Mie mi-a venit în minte imaginea nenumăratelor femei cu văl islamic de pe străzile Londrei. Şi a măştilor de fier pe care, în aceeaşi Londră, le poartă pe faţă, pe lîngă văl, musulmanele din familii fundamentaliste. Şi rochia unduitoarei "persane"...

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.