Muc şi sfîrc

Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
„Cu bule“ jpeg

În româna colocvială, expresia muc şi sfîrc se bucură de oarecare popularitate, dobîndită probabil datorită surprizei comice pe care o produce asocierea celor doi termeni. Formula, folosită cel mai adesea adjectival, cu sensul „foarte bun, excepţional“, este unul dintre numeroasele mijloace de exprimare lexicală şi stilistică a valorii superlative: „mîine e un concert muc şi sfîrc“ (twitter); „condiţie fizică muc și sfîrc“ (gsp.ro); „toate numai echipe muc şi sfîrc“ (fcsteaua.ro); „cadre proaspete, (…) numai «muc şi sfîrc», profesionişti de excepţie“ (national.ro) etc. Expresia se foloseşte (mai rar) şi substantival, cu sensul „insul sau lucrul cel mai important, cel mai interesant etc.“: „aceşti doi muc şi sfîrc ai politicii cisnădiene“ (cisnadie.wordpress.com); „Muc şi sfîrc din telegramele Wikileaks din România“ (cotidianul.ro). Comentariile din Internet reflectă diferitele interpretări pe care vorbitorii tind să le dea expresiei; cineva se arăta surprins, de pildă, că i se atribuie sens pozitiv unei expresii pe care el o percepea mai curînd ca negativă: „personal nu o văd ca ceva pozitiv, cu atît mai puţin extraordinar: muc – mic, neînsemnat, scîrbos; sfîrc – mic, neînsemnat; nu ştiu, doi termeni cu conotaţii oarecum negative pot rezulta într-o expresie cu caracter pozitiv?“ (blogspot
.com, 2007). Sînt şi contexte care par să indice o interpretare a formulei în cheie vag sexuală (probabil ca urmare a prezenţei cuvîntului sfîrc). Expresivitatea familiară şi conotaţiile contradictorii favorizează folosirea ironică a sintagmei: „evident, sîntem inteligenţi, integri, serioşi, muc şi sfîrc, dar nu candidăm“ (contributors.ro).

Expresia este atestată de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicţionar de argou al limbii române (1996), cu glosarea „formidabil, excelent“, şi de Anca şi George Volceanov, în Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române (1998), cu o explicaţie similară – „excelent, de cea mai înaltă calitate“; nu este însă înregistrată de dicţionarele mai vechi şi de cele generale. Explicaţia expresiei a fost dată, cu toate detaliile filologice şi cu argumentele cele mai convingătoare, de profesorul Stelian Dumistrăcel, în volumul Pînă-n pînzele albe. Expresii româneşti (2001, pp. 248-252). Vechimea expresiei e greu de stabilit, dar e clar că asocierea se bazează pe sensuri mai vechi ale cuvintelor muc şi sfîrc, consemnate în dicţionarele noastre istorice. În Dicţionarul limbii române (DLR, Litera M, 1965), muc apare cu sensul „secreţie nazală“, dar şi în numeroase alte sintagme, cu accepţii care au ca element comun ideea de „vîrf“: se vorbeşte astfel de mucul lumînării, de mucul de papură, de cînepă, de grîu etc.; cuvîntul poate desemna şi un capăt, o bucată, un rest (muc de ţigară), fiind sinonim cu moţ (mucul curcanului) şi chiar cu sfîrc (mucul sînului). Etimologia latină (mucus) nu explică decît primul sens; e deci foarte posibil să fie vorba (cum consideră Stelian Dumistrăcel) de două cuvinte diferite, cu origini distincte. De la sensul „vîrf“ s-au dezvoltat probabil valorile atestate ale expresiei superlative de muc, pe care o citează Damé în dicţionarul său român-francez din 1893, şi apoi Zanne, în Proverbele românilor, II (1897): „frumoasă de muc“ – cu înţelesul „foarte frumoasă“ (mai multe atestări din secolul al XIX lea se găsesc în explicaţiile profesorului Dumistrăcel).

Sensurile lui sfîrc (cuvînt a cărui origine nu a fost definitiv stabilită) pot sugera şi mai clar metafora excelenţei. Cuvîntul este folosit azi mai ales ca echivalent popular al termenului ştiinţific (preluat din franceză) mamelon, dar sensul său cel mai larg este de „vîrf proeminent“, „extremitate ascuţită“. Dicţionarul academic (DLR, Litera S, 1990) înregistrează numeroase contexte care particularizează sensul fundamental: pe lîngă „sfîrcul ţîţei“ (Ştefan Episcupescu, Practica doctorului de casă, 1846), este evocat frecvent sfîrcul urechii sau al mustăţii; mai rar, sfîrcul bărbii sau al nasului. Şi în afara cîmpului semantic al corpului uman sînt contexte tipice de apariţie a cuvîntului; de exemplu, în sfîrcurile biciului sau ale gîrbaciului. Uneori e greu de spus dacă este vorba de o extindere metaforică (de la una dintre ipostazele concrete ale sfîrcului) sau pur şi simplu de o actualizare a sensului general – vîrf.

Există deci o convergenţă a sensurilor cuvintelor coordonate muc şi sfîrc, care se susţin şi îşi intensifică reciproc valoarea, într-o tautologie expresivă. În timp, uzul a făcut totuşi ca pentru fiecare dintre cele două cuvinte sensul cel mai uşor actualizabil să fie altul decît cel al expresiei: nici muc, nici sfîrc nu mai evocă în primul rînd vîrful, punctul cel mai înalt de realizare a unei calităţi – ci ipostazele lor organice, cît se poate de diferite. Asocierea celor două cuvinte monosilabice pare absurdă, nemotivată, comică – exact ceea ce îi poate asigura succesul în registrul colocvial.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.