Modele bezmetice

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Presa a ajuns un fel de drog care mănîncă zilele unora dintre noi şi deformează percepţiile asupra realităţii. După ce că a ajuns foarte proastă în general, se pare că nici liberă nu e. Ne spun asta instituţiile internaţionale. Freedom House a coborît România pe locul 94 (faţă de 90 anul trecut) din acest punct de vedere (ţară cu presă parţial liberă). Sîntem adică la jumătatea clasamentului mondial, dar la coada Uniunii Europene. În recentul top întocmit de Organizaţia Reporteri Fără Frontiere stăm ceva mai bine, locul 50 din 175, dar tot la coada Uniunii Europene (pe penultimul loc după Bulgaria). Ce nu-i bine în presa noastră? Cele două organizaţii consideră negative reincriminarea penală a insultei şi calomniei, manifestările verbale ale preşedintelui împotriva unor jurnalişti sau concentrarea presei în mîinile cîtorva patroni. Ar fi bine să fie doar atît, dar pentru a înţelege ce ne enervează uneori aşa de tare în ziare sau la televiziune putem găsi ajutor într-un recent studiu IMAS. Peste 500 de jurnalişti din presa de toate felurile cu acoperire naţională sau locală au răspuns unui chestionar. Aflăm astfel că valoarea pe care cei mai mulţi jurnalişti o pun pe primul loc este corectitudinea. Urmează echidistanţa şi intersul public, iar pe ultimul loc e respectul faţă de viaţa privată (tot unii dintre ei lansează însă campania Noi vrem respect). Acestea sînt însă valori generice pînă la a căror întrupare în gazete şi pe ecrane mai e ceva drum de parcurs şi cu multe obstacole (doar o treime dintre ziarişti cred că normele jurnalistice sînt respectate în practică). Iar obstacolele pe care le observă jurnaliştii ar fi presiunile politice (despre care amintesc peste jumătate din ei), presiunile comerciale, influenţele patronilor şi opacitatea instituţiilor statului de la care cu greu se pot obţine informaţii clare şi complete. Şi mai e o mare problemă sesizată de mai mult de jumătate dintre respondenţi. Aceştia cred că încălcările deontologice din branşă sînt cauzate şi de insuficienta pregătire profesională a jurnaliştilor (cu alte cuvinte a lor sau a propriilor colegi). Rezultatele sondajului reflectă într-o oarecare măsură un bun-simţ al breslei, bun-simţ care e însă tot mai greu perceptibil tocmai în produsul muncii, în oferta pentru public. Poate că un asemenea chestionar se completează cu răspunsuri ca în teorie, iar în practică se procedează cu totul altfel. Pe de altă parte, dacă ar fi să luăm partea negativă a răspunsurilor, am putea avea tot felul de surprize. De exemplu, 40% dintre jurnalişti consideră că pentru public e mai importantă rapiditatea cu care primeşte o informaţie decît acurateţea ei. Cu alte cuvinte ar fi, cică, mai bine să afli cît se poate de repede că lui Popescu i s-a dat o maşină chiar dacă, la fel ca în cunoscutul banc, nu era maşină, ci bicicletă şi nu i s-a dat, ci i s-a luat. Convinşi de acest lucru într-o proporţie şi mai mare sînt jurnaliştii din presa locală. Adică în provincie viteza de transmitere a ştirilor ar fi esenţială? Tot aşa, mai există destui jurnalişti (15%) care cred că nu e foarte importantă protejarea unei surse de informaţii ce doreşte să rămînă anonimă. Principiul ar fi că după ce "fraierul" ţi-a dat informaţia care-ţi trebuia, poţi să-l laşi liniştit să intre în bucluc. Apoi, un sfert dintre jurnalişti nu cred că e importantă ideea că trebuie să-şi desfăşoare activitatea în interes public. Dar în ce fel de interes? Peste o treime nu consideră important să-şi informeze şefii asupra conflictelor de interese în care se află, iar unul din cinci nu crede că ideea respectării prezumţiei de nevinovăţie ar fi foarte importantă. Peste jumătate dintre cei întrebaţi cred că nu există persoane suficient de credibile pentru a fi alese într-un organism care să judece încălcările deontologice. Cînd sînt însă întrebaţi ce modele de respectare a eticii (cu notorietate naţională) au în această profesie, ei înşiră următoarele nume (în ordinea procentajelor): C.T. Popescu, Ion Cristoiu, Robert Turcescu, Mircea Badea, Emil Hurezeanu, Andreea Esca, Marius Tucă. Toţi " jurnalişti de mare succes, unii chiar talentaţi. În ce priveşte respectarea eticii jurnalistice, nu cred însă că putem alege cu adevărat unul sau doi dintre cei numiţi. În sfîrşit, putem spune că asta avem, cu asta defilăm. Tocmai asta e şi marea problemă: n-avem de la cine învăţa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

pogrom evrei jpg
Adevăratele motive ale uciderii evreilor în Europa. Ce înseamnă pogrom și de la ce vine
Atrocitățile îndreptate împotriva comunităților evreiești au un istoric îndelungat și dramatic pe continentul european. Numeroase pogromuri au fost organizate într-un interval de aproape o mie de ani, având ca pretext motive religioase și teorii conspiraționiste aberante.
Nativul Cocoș în Anul Șarpelului de Lemn 2025 Foto goto horoscope
Horoscop chinezesc în 2025 pentru Cocoș. Previziuni astrale: „Vă așteaptă câștiguri ușoare, dezvoltare profesională și o viață activă”
În 2025, Anul Șarpelui de Lemn, Cocoșul intră în lumina reflectoarelor ca un adevărat factor de schimbare. Va fi un an al creșterii curajoase, în care oportunitățile se împletesc cu provocările, iar obstacolele pot deveni succese răsunătoare.
Discuţia cu un psiholog ori cu un psihoterapeut te poate ajuta să-ţi depăşeşti problemele
Descoperirea majoră care ar putea schimba metodele de tratament pentru schizofrenie
O echipă de cercetători de la Universitatea Aristotel din Salonic a realizat un studiu de amploare care relevă o prezență semnificativă a simptomelor maniacale la pacienții cu tulburări din spectrul schizofreniei (SSD).
front 1 jpg
Arată ca un hotel de lux, dar e un tren! Când va intra pe șine Trenul „Visul Deşertului”
Trenul „Visul Deşertului” („Dream of the Desert”) al Arabiei Saudite, care este programat să intre pe şine anul viitor, va fi primul tren de lux de cinci stele din regiune.
Mucegaiul și umezeala de pe pereți pot provoca alergii, astm și infecții respiratorii Foto Permagard
Doar trei ingrediente pe pereți și mucegaiul a dispărut. Trucul genial care a cucerit internetul
Un expert în curățenie a dezvăluit pe TikTok un truc simplu și eficient pentru a îndepărta mucegaiul rapid și fără efort. Spre deosebire de metodele clasice cu oțet sau bicarbonat, acest remediu inovator necesită doar trei ingrediente și oferă o soluție surprinzător de eficientă.
copii jpg
Pericolul care amenință viitorul copiilor: „Au nevoie de sprijin”
Obezitatea infantilă reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar tendinţele actuale sunt alarmante. Studiile arată că în viitorul apropiat tot mai mulţi copii vor avea de suferit din cauza acestei probleme de sănătate.
sofia butaru foto arhiva personala jpg
O tânără violonistă, singura din România selectată în Orchestra de Tineret a Uniunii Europene
Elevă la un liceu din Pitești și având doar 16 ani, violonista Sofia Butaru este singura din România ce a fost selectată în Orchestra de Tineret a Uniunii Europene, una dintre cele mai apreciate orchestre simfonice de pe glob.
Galileo Galilei Wikipedia jpg
15 februarie, ziua în care s-a născut Galileo Galilei, „părintele științei moderne”, judecat de Inchiziție și condamnat pentru „erezie”
Pe 15 februarie, în 1564, s-a născut fizicianul și astronomul renascentist Galileo Galilei, iar 1840, Titu Maiorescu, fondatorul Junimii. În 1851 a venit pe lume Spiru Haret, organizatorul învățământului românesc, iar 100 de ani mai târziu, în aceeași zi, actrița Jane Seymour.
rsz delta dunarii jpg
Animalul rar care a ajuns la noi în țară din Ungaria. Este un prădător de temut și poate distruge ecosistemul din Delta Dunării
Un animal originar din America a ajuns în Delta Dunării. Specia rară în România este considerată un adevărat pericol pentru ecosistem, potrivit specialiștilor.