Modele bezmetice

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Presa a ajuns un fel de drog care m─ân├«nc─â zilele unora dintre noi ┼či deformeaz─â percep┼úiile asupra realit─â┼úii. Dup─â ce c─â a ajuns foarte proast─â ├«n general, se pare c─â nici liber─â nu e. Ne spun asta institu┼úiile interna┼úionale. Freedom House a cobor├«t Rom├ónia pe locul 94 (fa┼ú─â de 90 anul trecut) din acest punct de vedere (┼úar─â cu pres─â par┼úial liber─â). S├«ntem adic─â la jum─âtatea clasamentului mondial, dar la coada Uniunii Europene. ├Än recentul top ├«ntocmit de Organiza┼úia Reporteri F─âr─â Frontiere st─âm ceva mai bine, locul 50 din 175, dar tot la coada Uniunii Europene (pe penultimul loc dup─â Bulgaria). Ce nu-i bine ├«n presa noastr─â? Cele dou─â organiza┼úii consider─â negative reincriminarea penal─â a insultei ┼či calomniei, manifest─ârile verbale ale pre┼čedintelui ├«mpotriva unor jurnali┼čti sau concentrarea presei ├«n m├«inile c├«torva patroni. Ar fi bine s─â fie doar at├«t, dar pentru a ├«n┼úelege ce ne enerveaz─â uneori a┼ča de tare ├«n ziare sau la televiziune putem g─âsi ajutor ├«ntr-un recent studiu IMAS. Peste 500 de jurnali┼čti din presa de toate felurile cu acoperire na┼úional─â sau local─â au r─âspuns unui chestionar. Afl─âm astfel c─â valoarea pe care cei mai mul┼úi jurnali┼čti o pun pe primul loc este corectitudinea. Urmeaz─â echidistan┼úa ┼či intersul public, iar pe ultimul loc e respectul fa┼ú─â de via┼úa privat─â (tot unii dintre ei lanseaz─â ├«ns─â campania Noi vrem respect). Acestea s├«nt ├«ns─â valori generice p├«n─â la a c─âror ├«ntrupare ├«n gazete ┼či pe ecrane mai e ceva drum de parcurs ┼či cu multe obstacole (doar o treime dintre ziari┼čti cred c─â normele jurnalistice s├«nt respectate ├«n practic─â). Iar obstacolele pe care le observ─â jurnali┼čtii ar fi presiunile politice (despre care amintesc peste jum─âtate din ei), presiunile comerciale, influen┼úele patronilor ┼či opacitatea institu┼úiilor statului de la care cu greu se pot ob┼úine informa┼úii clare ┼či complete. ┼×i mai e o mare problem─â sesizat─â de mai mult de jum─âtate dintre responden┼úi. Ace┼čtia cred c─â ├«nc─âlc─ârile deontologice din bran┼č─â s├«nt cauzate ┼či de insuficienta preg─âtire profesional─â a jurnali┼čtilor (cu alte cuvinte a lor sau a propriilor colegi). Rezultatele sondajului reflect─â ├«ntr-o oarecare m─âsur─â un bun-sim┼ú al breslei, bun-sim┼ú care e ├«ns─â tot mai greu perceptibil tocmai ├«n produsul muncii, ├«n oferta pentru public. Poate c─â un asemenea chestionar se completeaz─â cu r─âspunsuri ca ├«n teorie, iar ├«n practic─â se procedeaz─â cu totul altfel. Pe de alt─â parte, dac─â ar fi s─â lu─âm partea negativ─â a r─âspunsurilor, am putea avea tot felul de surprize. De exemplu, 40% dintre jurnali┼čti consider─â c─â pentru public e mai important─â rapiditatea cu care prime┼čte o informa┼úie dec├«t acurate┼úea ei. Cu alte cuvinte ar fi, cic─â, mai bine s─â afli c├«t se poate de repede c─â lui Popescu i s-a dat o ma┼čin─â chiar dac─â, la fel ca ├«n cunoscutul banc, nu era ma┼čin─â, ci biciclet─â ┼či nu i s-a dat, ci i s-a luat. Convin┼či de acest lucru ├«ntr-o propor┼úie ┼či mai mare s├«nt jurnali┼čtii din presa local─â. Adic─â ├«n provincie viteza de transmitere a ┼čtirilor ar fi esen┼úial─â? Tot a┼ča, mai exist─â destui jurnali┼čti (15%) care cred c─â nu e foarte important─â protejarea unei surse de informa┼úii ce dore┼čte s─â r─âm├«n─â anonim─â. Principiul ar fi c─â dup─â ce "fraierul" ┼úi-a dat informa┼úia care-┼úi trebuia, po┼úi s─â-l la┼či lini┼čtit s─â intre ├«n bucluc. Apoi, un sfert dintre jurnali┼čti nu cred c─â e important─â ideea c─â trebuie s─â-┼či desf─â┼čoare activitatea ├«n interes public. Dar ├«n ce fel de interes? Peste o treime nu consider─â important s─â-┼či informeze ┼čefii asupra conflictelor de interese ├«n care se afl─â, iar unul din cinci nu crede c─â ideea respect─ârii prezum┼úiei de nevinov─â┼úie ar fi foarte important─â. Peste jum─âtate dintre cei ├«ntreba┼úi cred c─â nu exist─â persoane suficient de credibile pentru a fi alese ├«ntr-un organism care s─â judece ├«nc─âlc─ârile deontologice. C├«nd s├«nt ├«ns─â ├«ntreba┼úi ce modele de respectare a eticii (cu notorietate na┼úional─â) au ├«n aceast─â profesie, ei ├«n┼čir─â urm─âtoarele nume (├«n ordinea procentajelor): C.T. Popescu, Ion Cristoiu, Robert Turcescu, Mircea Badea, Emil Hurezeanu, Andreea Esca, Marius Tuc─â. To┼úi " jurnali┼čti de mare succes, unii chiar talenta┼úi. ├Än ce prive┼čte respectarea eticii jurnalistice, nu cred ├«ns─â c─â putem alege cu adev─ârat unul sau doi dintre cei numi┼úi. ├Än sf├«r┼čit, putem spune c─â asta avem, cu asta defil─âm. Tocmai asta e ┼či marea problem─â: n-avem de la cine ├«nv─â┼úa.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.