Mi-a fost frică și-am tăcut…

Publicat în Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie – 1 mai 2019
Mi a fost frică și am tăcut… jpeg

Oare de ce m-a chemat? Mă apropii cu inima strînsă, sper să nu fi făcut ceva ai mei, clasa a X-a, dar nu prea cred, sînt copii buni, au cam trecut de etapele în care își mai dădeau în petic. Văd de la distanță că în fața cabinetului mai sînt vreo două colege, plus vreo trei eleve. Cînd ajung și eu, le recunosc, sînt dintr-a XI-a A, o clasă bună. Despre ele o fi vorba, presupun. Dar de ce m-o fi chemat și pe mine? Întreb din priviri diriginta, aflată alături, ridică din umeri și din priviri. Profa de bio, Angela, același gest, aceeași nedumerire. Mă uit la fete, fac semne întrebătoare din cap, nici ele nu știu, aceleași gesturi de nedumerire, doar mai sfioase. Le privesc mai atent. Maria e cea mai frumoasă, are chipul rotund, cu pielea sidefie și părul negru, cu ochii verzi, o splendoare. Sfioasă altfel, mai degrabă, oricum, nu foarte îndrăzneață. Deșteaptă și cu bun-simț, mereu gata să cedeze dreptul ei în fața unui coleg sau să sară în ajutorul altuia. Andreea e și ea o frumusețe, cu părul șaten, bine proporționată, cu privirea mai curajoasă, mai incisivă printre colegi, conștientă de farmecul ei, iar Marcela, „tocilara“ clasei, în fapt iubită cam de toți colegii, pentru că e veselă, îndatoritoare și cu un vino-ncoace natural, neostentativ, poate favorizat de coama aia fascinantă de păr blond, de leoaică. Ce-o fi cu ele, aici? Ce-o fi cu noi, toate? Așteptăm, ce să facem? Deși cam bat din picior, am oră și s-au cam dus deja vreo patru minute din pauză. Întreb într-o doară dacă e înăuntru, nu e, îmi spune Flori, diriginta lor, ne-a convocat doar și așteptăm, o fi pe undeva prin școală, așteptăm…

O vedem apărînd în cele din urmă, de departe, din capătul celălalt al coridorului. Cînd ajunge, nu se uită la noi, la nici una. Are privirea aia preocupată, scăpată în jos, spre vîrful picioarelor, spre cadența pașilor sau poate pur și simplu spre mozaic. Bagă cheia în ușă fără să ne privească și mă uit spre ea curioasă, aproape amuzată, pentru că e, fără doar și poate, un spectacol și acesta al preocupării ei, doar o știu de atîta amar de timp, de atîția ani, nu doar de acum, de doi-trei, de cînd e pe funcție. De cînd e directoare, parcă ceva nou din ea e activat însă, un fel de agitație, de tensiune a descompunerii și recompunerii perpetue. Dacă i-aș spune așa, s-ar enerva și mi-ar zice să o las baltă cu caracterizările astea de profă de română, că o școală nu așa se conduce, cu epitete și cu metafore. Deh, profă de fizică fiind ea…

Intrăm înăuntru, iar eu, precaută, rămîn în picioare, lîngă intrare. Presimt că voi vrea să ies la un moment dat și să o fac cît mai repede, cît mai discret. Rămînem toate în picioare, de altfel, Angela și Flori de-o parte, fetele de cealaltă parte a biroului în spatele căruia se oprește ea, tot fără să se așeze, sprijinindu-se cu palmele directorial – cum altfel? – de marginea lui de stejar masiv.

– Uită-te la tine cum arăți! Tu te vezi? Ca o cocotă!

Exact așa s-a dezlănțuit, dar aici nu pot reproduce și tonul, intensitatea melodică a înaltelor care au zguduit încăperea aia din temelii. Imaginați-vă!

Mă uit la fată. Privește în jos și îi tremură umerii. Nu-i văd chipul, e cu spatele la mine. E îmbrăcată cu o fustiță, nici nu observasem. Acum îmi dau seama, poate cam scurtă, nu indecentă, aș zice. Ciorapi negri, mulți dani, groși. Se vede, desigur, curbura piciorului frumos. Dar cîtora nu li se vede? Și, la urma urmei, cînd să-și arate frumusețea și fetele astea? Cînd vor fi de vîrsta mea și a directoarei?

– O curvă! Ca o curvă!

Tună și fulgeră, isteric, în continuare. De ce nu a luat-o separat, să-i spună simplu: te-ai îmbrăcat prea provocator, te rog să eviți pe viitor!? Și ce căutăm noi, ceilalți, aici? Îmi dau acum seama, sîntem niște martori. Medievali. Martori medievali ai umilirii publice. Lecția nu e desăvîrșită decît dacă vrăjitoarea e arsă în piață pe rug.

Dar stați așa: există regulament școlar, există ROFUIP, ROI, coduri deontologice etc. Oare e legal ce se întîmplă aici? Nu e, sigur că nu e! Dar cine să spună? Eu nu: și așa sînt văzută prea cu ochi răi, mereu sărind în apărarea elevilor, mereu nonconformistă în raport cu standardele tradiționaliste ale educației. Ceva mă oprește acum, n-am curaj pur și simplu să intervin, să domolesc furia și frustrarea care se simt în spatele ei. Tac laș, apoi, mai laș, mă strecor pe ușă și fug la oră. Răsuflu greu pe coridor, alerg, sînt ușurată și împovărată.

La plecarea spre casă mă întîlnesc cu Flori. Vorbim. Nici ele nu au reacționat. Au ascultat, apoi toate s-au întors în clase umilite, cu capul plecat. Nu-și explică de ce. Fata asta, o fată atît de bună, la urma urmei obișnuită, neieșind cu nimic în evidență în raport cu alte fete din școală. O victimă întîmplătoare. Măcar de n-ar fi fost tocmai ea, săraca. O întreb ce vrea să spună. Păi, nu știi? mă întreabă. Nu, nu știu! Biata de ea, acum trei ani și-a găsit mama spînzurată în casă. Ea a descoperit-o.

Abia acum mă cutremur. Ce n-am știut nici eu, cu siguranță nici directoarea. O inocentă fustă și niște picioare de mamă moartă, spînzurînd de un corp, spînzurînd de un gît, spînzurînd de o sfoară. Niște picioare fără ciorapi de nenumărați deni, negri. Ce ușor poți călca în picioare. Cine să păzească această poartă a adevărului? În seara asta îmi va fi rușine. Deși rușinea mea nu mai ajută la nimic. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Demonstranţi contra reformei guvernului  se luptă cu scutierii în timpul unui protest la Paris Franţa FOTO AP
„Un permis de a ucide”. Legea controversată prin care Franța schimbă regulile folosirii armelor de către polițiști
Polițiștii și jandarmii francezi vor beneficia de prezumția de legalitate când folosesc armele de foc în timpul serviciului, potrivit unei legi adoptate definitiv pe 20 noiembrie. Contestată de organizații pentru drepturile omului și magistrați, măsura ar putea îngreuna anchetarea abuzurilor.
Rămășițele lui Ivan Zakmardi, descoperite în Catedrala din Zagreb
Rămășițe remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat din plumb, descoperite în Catedrala din Zagreb
Unul dintre cei mai importanți oameni de stat ai Croației din secolul al XVII-lea a fost readus în atenția istoricilor printr-o descoperire arheologică remarcabilă. Rămășițele lui Ivan Zakmardi, remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat de plumb, au fost găsite în ruinele unei capele.
901215675 1483577627291311 4315822873510217499 n jpeg
Desertul de pe vremea romanilor care se prepară și astăzi. Rețeta transmisă din generație în generație a devenit simbolul unui oraș
Un desert cu migdale, miere și dulceață, pregătit după o rețetă transmisă de-a lungul generațiilor, a devenit unul dintre cele mai cunoscute simboluri gastronomice ale unei localități din sudul Europei.
sarpe pixabay jpg
Unde se ascund șerpii pe timpul nopții. De ce unele specii devin mai active după apusul soarelui
Pentru cei mai mulți oameni, mai ales cei care locuiesc în orașe, o întâlnire cu un șarpe poate fi un moment destul de neplăcut. Mai ales atunci când această întâlnire are loc noaptea. Iar, în timp ce unii șerpi își petrec nopțile dormind, alții continuă să fie activi chiar și după apus.
vizita bilaterala ministrul Afacerilor Externe din Republica Moldova, Mihai Popșoi si luca niculescu jpg
România și Republica Moldova, discuții despre securitatea din Marea Neagră. Dronele și atacurile asupra navelor comerciale, printre subiecte
Situația de securitate din regiune, în contextul incursiunilor repetate ale dronelor și al atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, a fost unul dintre subiectele discutate de premierul Luca Niculescu cu oficiali de la Chișinău, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Victoria.
horoscop octombrie webp
Horoscop luni, 23 noiembrie. Peștii trec printr-un carusel emoțional, iar o zodie are șanse să avanseze în carieră
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de luni, 23 noiembrie.
pexels marcus aurelius 9787924 jpg
„Suntem căsătoriți de 19 ani și nu am dormit niciodată în același pat”. Decizia neobișnuită a unui cuplu
Un cuplu din SUA a găsit o soluție neobișnuită pentru problemele care le afectau odihna: fiecare doarme în camera lui. Deși sunt căsătoriți de 19 ani, cei doi nu împart același pat. Dormitul separat le-a îmbunătățit calitatea vieții și le-a permis să aibă o căsnicie fericită.
ro alert webp
Nouă alertă aeriană în nordul județului Tulcea. Două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea în această seară
O nouă alertă aeriană a fost instituită duminică seara, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat ținte aeriene la est de Insula Șerpilor.
Aflați în vizită oficială în R.P. China, Nicolae și Elena Ceaușescu au primit, la reședința din Beijing, vizita doamnei Deng Yingchao, soția fostului premier Zhou Enlai
Ceaușescu și mirajul chinezesc: o alianță costisitoare pentru economia României
Conducerea de la București a susținut în toată perioada în care a guvernat prin teroare că dezvoltă o economie științifică, pe baze marxiste și raționale. Nimeni în lume nu putea să aibă ceva mai bun până la sfârșitul lumii cu mai multe lagăre.