Marţafoi

Publicat în Dilema Veche nr. 732 din 1-7 martie 2018
„Cu bule“ jpeg

Inventarul de insulte din registrul popular al limbii, extrem de bogat şi variat, rezistă destul de bine în timp; originea multor termeni nu este însă clară şi nici istoria lor nu e uşor de urmărit prin intermediul mărturiilor scrise. Termenul depreciativ marţafoi nu mai e astăzi la fel de folosit ca în trecut, dar nici nu dispare: îl menţin în uz, probabil, forma sonoră stridentă şi expresivă şi terminaţia în care se poate recunoaşte un sufix cu conotaţii peiorative (ca în maimuţoi, ţărănoi, papiţoi etc.). Cuvîntul pare a fi fost destul de răspîndit cu două secole în urmă. Dicţionarele îi indică o primă atestare în Caracterurile lui Barbu Paris Mumuleanu, din 1825, în poezia satirică Muierile, unde bărbaţii sînt prezentaţi ca împinşi de către femei spre cheltuieli nesăbuite: „Dau sărmanii, cheltuiesc, / Pă ele le-mpodobesc, / Şi ei rămîn marţafoi, / Nătăfleţi, gugumani, boi“. Din 1826 datează o declaraţie a bucureşteanului Dumitrache, aflat într-un conflict prelungit cu polcovnicul Fotache, vecinul său. Cauza disputei e aruncarea reciprocă a lăturilor, a gunoiului şi a noroiului dintr-o curte în cealaltă; în scena culminantă, povesteşte Dumitrache, „dumnealui mi-au zis: pănă cănd o să fii neînţelegător, mojicule şi varvar? Aşa eu auzind aşa toate astea, i le-am zis împotrivă că dumnealui este mojic, varvar, marţafoi“ (G. Potra, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti). Cuvîntul apare şi în Povestea vorbei a lui Anton Pann, în secţiunea Despre năravuri rele, unde este versificată istoria unor „vagabonţi, crai, haimanale“, „oameni fără căpătîie, şarlatani neprocopsiţi“, „ştrengari“, „golani, / marţafoi porniţi spre rele şi de faţă hoţomani“. Cuvîntul îi era foarte familiar lui Heliade Rădulescu, care pare să-l fi considerat o insultă emblematică a vremii sale, potrivit ca termen de comparaţie: „era ceva mai teribil decît a zice astăzi marţafoi sau, ferească Dumnezeu, burtă verde“; „îmi pare rău cînd aud şi pe români că ţin tot una cu vorbe ca marţafoi, burtă verde şi cîte şi mai cîte“ (Echilibru între antiteze). În Satirele politice publicate de C.D. Aricescu, marţafoi e unul dintre termenii de caracterizare depreciativă a manifestanţilor de la 1848: -„Mulţi băieţi şi băieţoi, / Şi golani, şi marţafoi, / Derbedei, feciori de lele / La căciuli cu panglicele“. Marţafoi e frecvent în varietăţile regionale din sud, dar nu e limitat la ele: îl folosesc şi autori din Moldova şi Transilvania: Alecsandri şi, chiar destul de des, Coşbuc („Vă văd așa de rupți și goi / De latră cîinii după voi! / Sînteți boieri, ori marțafoi?“, în Ştefăniţă-vodă). Regăsim termenul la Mateiu Caragiale („mutra obraznică de marţafoi“) şi în paginile revistelor umoristice Gura satului sau Furnica.

Originea cuvîntului e încă nelămurită: nici una dintre soluţiile propuse (pe care le trece în revistă Alexandru Ciorănescu, în Dicţionarul etimologic) nu pare mulţumitoare, nepotrivindu-se prea bine nici ca formă, nici ca sens. Se poate presupune o legătură – probabil de simplă contaminare, de suprapunere formală – cu marţ şi marţi, moştenite din latină, din martius şi martis (dies), numele vechi al lunii martie, respectiv numele zilei din săptămînă. S au încercat şi apropieri de denumirile unei figuri negative din credinţele şi superstiţiile populare – Marţolea sau Marţeara (Marţi seara). Se poate presupune şi o apropiere de termenul marţ folosit, la jocul de table, pentru a desemna o formă de înfrîngere categorică, de la care s-a extins expresia a face marţ – „a învinge, a întrece, a lăsa fără replică“; cuvîntul provine din turcă, unde forma mars are aceleaşi sensuri şi utilizări. E tentantă ipoteza adaptării (prin contaminare cu marţ) a vreunui alt cuvînt turcesc (cum ar fi martaval – „minciună, vorbă umflată“ sau martavalci – „mincinos, palavragiu“, în Redhouse 1998), dar totul rămîne doar o speculaţie riscantă, fără dovezi.

Oricum, marţafoi e încă destul de cunoscut şi folosit, în declaraţii politice, în articole jurnalistice şi în comentarii online, mai ales în asociere cu un demonstrativ sau un nume propriu: marţafoiul ăsta, marţafoiul de X, „acest marţafoi etern“ (forum.softpedia,com) etc. Sensul, ca în cazul multor insulte, nu este stabilizat, putînd acoperi, în funcţie de context, diferite trăsături negative: lipsa de importanţă şi de valoare, prostia, ifosele etc. Dicţionarele (de pildă, Dicţionarul limbii române, DLR) preiau sensurile contextuale şi descriu marţafoiul ca „om de nimic, om fără căpătîi, vagabond, golan“, ca „nătărău, prost“ sau ca epitet depreciativ pentru orăşean, pentru cel îmbrăcat altfel decît comunitatea rurală de referinţă; în alte dicţionare (reproduse de dexonline.ro) sînt înregistrate şi sensurile contextuale „şmecher“ sau „netrebnic“. În profilul insultei rămîne totuşi dominantă minimalizarea, care apropie foarte mult cuvintele marţafoi şi maimuţoi. Cuvîntul pitoresc are şanse să reziste şi să lege disputele de azi de cele ale mahalagiilor bucureşteni de pe la 1800. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.