Manuale vechi

Publicat în Dilema Veche nr. 702 din 3-9 august 2017
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

R─âsfoirea manualelor vechi poate fi extrem de instructiv─â: ├«n primul r├«nd, pentru c─â ele ne spun mult mai multe dec├«t operele fundamentale produse ├«n aceea┼či perioad─â despre ceea ce citeau ┼či ┼čtiau, statistic vorbind, ├«nainta┼čii no┼čtri. Succesiunea manualelor de gramatic─â ┼či ÔÇ×citireÔÇť reflect─â cel mai bine modific─ârile ├«n timp ale unor norme ale limbii rom├óne. Studiile ┼či tratatele de istorie a limbii au privilegiat ├«n genere marile texte, valoroase estetic ┼či validate de posteritate, dar mai pu┼úin cunoscute de masa contemporanilor; ┼či acelea s├«nt importante, pentru c─â arat─â cum puteau fi folosite cel mai bine la un moment dat posibilit─â┼úile limbii; o istorie a standardiz─ârii se ├«ntemeiaz─â ├«ns─â mult mai obiectiv pe manualele, dic┼úionarele ┼či ├«ndreptarele ap─ârute ├«n zeci de edi┼úii ┼či cunoscute multor vorbitori. Relectura unor asemenea texte mai are un rost: poate oferi ilustr─âri despre instabilitatea normei, despre efemeritatea unor reguli prezentate la un moment dat ca absolute. Or, con┼čtiin┼úa caracterului conven┼úional al normelor ÔÇô prea pu┼úin format─â ├«n ┼čcolile noastre, chiar ├«n prezent ÔÇô nu duce la abandonarea acestora; dimpotriv─â, ar trebui s─â ├«nt─âreasc─â uzul inteligent, adic─â adecvarea la situa┼úie ┼či la interlocutor.

Manualul lui I.C. Massim, ÔÇ×profesoriu de limba latin─â ├«n paralel cu cea rum├ón─âÔÇť la Colegiul Sf├«ntul Sava, Elemente de grammatic─â rum├ón─â, ÔÇ×carte autorizat─â pentru ┼čcoalele publiceÔÇť, a ap─ârut mai ├«nt├«i ├«n 1854, av├«nd ├«n urm─âtoarele dou─â decenii ├«nc─â 12 edi┼úii. Edi┼úia a unsprezecea, din 1870, este cea din care voi alege ├«n continuare c├«teva exemple (adapt├«nd par┼úial ortografia latinizant─â a autorului). I.C. Massim, reprezentat important al latinismului ┼či membru fondator al Academiei Rom├óne, e cunoscut ├«n primul r├«nd ca autor, ├«mpreun─â cu August Treboniu Laurian, al marelui dic┼úionar latinizant ÔÇô Dic┼úionariul limbei rom├óne, I-II, 1871-1876, ├«nso┼úit de un Glossariu care coprinde vorbele din limba rom├ón─â str─âine prin originea sau forma lor, cum ┼či cele de origine ├«ndoioas─â. ├Än ciuda imaginii negative care i s-a creat (din cauza discrimin─ârii puriste a lexicului, a unor etimologii hazardate ┼či a sistemului ortografic folosit), dic┼úionarul lui Laurian ┼či Massim este modern, riguros, extrem de bogat ├«n cuvinte, sensuri ┼či exemplific─âri, confirm├«nd ├«n mare m─âsura direc┼úia ├«n care ├«ncepuse s─â se modernizeze limba, prin adaptarea ├«mprumuturilor latino-romanice.

┼×i Gramatica lui Massim este interesant─â, con┼úin├«nd deja ÔÇô ├«n terminologie, ├«n modul de definire a no┼úiunilor ┼či ├«n exerci┼úiile de analiz─â morfologic─â ┼či sintactic─â ÔÇô elemente ┼či modele care s-au p─âstrat p├«n─â azi. Demne de interes s├«nt ├«ns─â ┼či diferen┼úele, mai ales inser┼úiile normative din text. Autorul atrage adesea aten┼úia asupra formelor ┼či a construc┼úiilor populare (oricare e considerat familiar, ├«n raport cu forma cult─â vericare), ca ┼či asupra diferen┼úelor ├«ntre vorbirea din diferite regiuni rom├óne┼čti. ├Än stabilirea normelor s├«nt aplicate criterii ra┼úionaliste, tinz├«ndu-se c─âtre regularizarea flexiunii ┼či evitarea repeti┼úiilor considerate inutile. Massim critic─â, de exemplu, neregularitatea unui tipar de formare a pluralului, ├«n care femininul purcea (sau, mai r─âu, purceau─â) devine purcele, floricea ÔÇô floricele etc.; solu┼úia i se pare adoptarea unor forme de singular de tipul purcel─â, floricel─â etc. (p. 18). Nu se ├«mpac─â nici cu alternan┼úele vocalice ÔÇô ÔÇ×a face din c├ómpean, bucure┼čtean pluralele c├ómpeni, bucure┼čteni e a strica cu totul forma adev─ârat─â a acestor vorbeÔÇť (pe care le vede salvate, ├«n ortografia latinizant─â, de regularitatea campianu-campiani). Manualul condamn─â introducerea lui r─â la perfectul simplu, la persoanele I ┼či a II-a ÔÇô t─âcur─âm, ├«n loc de t─âcum ÔÇô, pentru c─â ÔÇ×e numai un adaos contrariu analogiei limbeiÔÇť (p. 104), respinge ÔÇ×pleonasmulÔÇť dubl─ârii prin forma neaccentuat─â a pronumelui (e o gre┼čeal─â omul ce l-ai v─âzut, ├«n loc de omul ce ai v─âzut, p. 81), vocativele ├«n -o, ule ┼či -lor (Mario!, domnule!, fra┼úilor!, ÔÇ×introduse de r─âu obiceiÔÇť, p. 100), marcarea acordului la toate elementele unui grup nominal ├«n genitiv sau dativ (ar trebui s─â se spun─â acestei bun─â cas─â, nu acestei bune case, p. 99). ├Än mod previzibil, ca adept al latinismului, condamn─â anumite sufixe de origine slav─â: ÔÇ×s─â fugim de termin─ârile: -i┼ú─â, -c─â, -oaic─â, ce se aud ├«n vorbirea familiar─â, cum p─âstori┼ú─â, ├«n loc de p─âstorie sau p─âstores─â; rom├ónc─â ├«n loc de rom├ón─â; ┼ú─âranc─â ├«n loc de ┼ú─âran─â; lupoaic─â ├«n loc de lup─â etc.ÔÇť (p. 27). Discursul ra┼úionalist cap─ât─â accente moraliste ÔÇô involuntar comice ÔÇô ├«n condamnarea vehement─â a unei forme care amestec─â genurile: ÔÇ×E foarte necuviencios a se pune la un masculin articolul femenin, spre exemplu tata ├«n loc de tat─âlÔÇť (p. 36).

Majoritatea regulilor citate contraziceau deja uzul aproape general, reflect├«nd doar o imagine idealizat─â a autorului asupra a ceea ce ar fi trebuit s─â fie limba literar─â. Nu este deci de mirare c─â nu au avut efect, chiar dac─â au fost, probabil, transmise mai multor genera┼úii de elevi. Unele au putut, totu┼či, consolida diferen┼úa dintre standard ┼či colocvial. Toate merit─â un moment de aten┼úie: dac─â ne amuz─â prin contrastul dintre atitudinea hot─âr├«t prescriptiv─â ┼či lipsa ei de efect ├«n timp, ne ┼či instruiesc asupra limitelor prescriptivismului. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.