Mă pregătesc să merg la restaurant

Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

Îmi pun pantalonii cei mai buni, nişte blugi cumpăraţi de la un student arab acu’ vrei doi ani şi foarte la modă acum vreo zece, şi tricoul ăl mai procopsit, o făcătură Lacoste pe care am cumpărat-o de la Costineşti. Am nişte ghete Adidas, pe care, de cînd le-am luat din Bulgaria cu vreo şase luni în urmă, am hotărît să nu le descalţ decît în caz de forţă majoră: sex sau baia săptămînală. Îmi iau toţi banii la mine, 36 de mărci. Mare parte din bani sînt monezi, plus două hîrtii de 10 mărci mototolite rău. Au stat în buzunarul secret pe care mi-l făcuse mama la chiloţi ca să nu mi fure dujmanii banii pe drumul pînă acolo.

Sînt convins că vor fi de-ajuns. La Aldi cel mai scump vin e 3 mărci, berea e mai ieftină ca apa şi la turcii de peste drum o jumate de pîine mare, scobită de miez şi umplută cu carne de la kebab, cu sos de maioneză cît vrei, varză, cartofi prăjiţi şi castraveţi muraţi plus o sticlă de jumate de cola, e 5 mărci.

Fata vine şi mă ia cu maşina. E ca la proşti: maşina aia nu are nici o legătură cu Trabantul lui Gigilică Bouroșu, fiind maşină şi nu trotinetă cu portiere. Habar n-am de ce dracului se uită fata aia la mine, dar şi dacă vrea numai să îmi fure banii, nu cred că m-aş supăra. Mă duce la un restaurant super-procopsit, unde toţi nemţălaii sînt îmbrăcaţi de parcă s-ar duce de acolo direct în Valhalla, la sfinţii lor.

Sînt un domn şi îi zic să comande. Habar n-am ce comandă, că nu pricep nimic în afară de vin. Vinul e un Beaujolais. Îmi amintesc fiindcă zice chelnerul Beaujolais cu nişte fiţe de zici că se trage direct din neamul lui Ludovic al XIV-lea.

Desface sticla şi pune un pic în pahar. La noi în familie existau concursuri de băut vin cu vadra şi ăsta pune două deşte de vin în paharul care ar duce lejer jumate de sticlă. Zgîrciţii dracului, mă gîndesc eu, cel care am strîns la mine în cameră toate pliculeţele de zahăr, mini-pacheţelele de unt şi cutiuţele de gem care rămîneau de la micul dejun, ca să nu mai vorbesc de alte cîteva chestii pe care le aruncaseră nesimţiţii ăştia plini de bani. Îl îndemn prieteneşte să toarne ca lumea. Se uită la mine cu o privire plină ochi de respect. Apoi se uită lung la muierea impecabilă din faţa mea care zîmbeşte cald, dar cu gura pînă la urechi.

Mîncarea e de tot rahatul. O grămadă de frunze, nişte raci, nişte viermi care au un gust cam de peşte, toate aranjate pe farfurie ca şi cum ar fi tablourile lui Ţuculescu de la muzeul de artă din Craiova, unde ne duceau comuniştii în mod forţat ca să ne cultive. M-am uitat la mîncare ca la tablouri, cu respect şi multă neîncredere. Arăta scump, dar nu înţelegeam nimic. Nu tu, frate, un mic, un muştar, nişte pîine ca lumea, o sarma, un mujdei, nişte smîntînică la băiatul, un grătar de ăla talpă înnegrit pe grătar, nişte sălăţică de boeuf, ficăţei, cîrnaţi. Nimica, numai iarbă cu spume şi raci. În plus, muzica aia de lift sinucigaş.

Cînd vine nota o citesc greşit, aşa cum îmi vine mie la socoteală. Mi se pare că a fost ditamai ţeapa, căci la turci ne-ar fi costat la jumătate şi am mai fi mîncat şi seara din ce ne-ar fi rămas. Îndrept elegant o hîrtie de 10 mărci şi aranjez atent monezile în cutia de argint în care ne-a adus omul nota de plată. Fata mea rîde cu drag. Rîd şi eu, că doar nu vreau să o las singură. Îmi spune că nu trebuie să las tip. Habar n-am ce e tip, aşa că fac la fel cum fac tot timpul cînd nu înţeleg ceva: dau din cap deştept şi trec mai departe. Insistă că nu e un restaurant cu tip. Îmi explică că tip-ul este ceva ce îi laşi chelnerului. Mă gîndesc că de ce dracu’ i aş lăsa ceva chelnerului, că numai papionul de la gîtul lui face mai mult decît toată averea mea?!

Ia nota de plată şi îmi spune cît costă. Este cu sută, nu cu zeci, cum am crezut eu. Mi se face rău. Mă gîndesc că s au dus dracului o bună parte din banii pe care ar trebui să îi primesc la sfîrşitul lunii sau că o să ajung la mititica. Ea continuă să rîdă şi îi dă ăluia o chestie de plastic. Plăteşte ea.

Mă simt emasculat. Piticii din cap au cam amuţit. Mă conduce acasă. Ies din maşină, îi spun posomorît la revedere şi dau să plec. Fata claxonează. Se uită nedumerită la mine.

– Nu mă inviţi la tine?

În clasă nu părea genială, dar brusc sînt convins că e încarnarea feminină a lui Einstein. Numai idei bune are fata asta! O invit în cameră. O să îmi descopere depozitele de zahăr, gem şi unt, că – deah! – nu poţi să ştii cînd loveşte foametea în Jarmania. Îmi povesteşte şi că pantalonii ăia scurţi şi foarte fain coloraţi în care joc baschet sînt, de fapt, chiloţi în lumea ei.

I se pare că sînt haios şi nu prostul satului. Hotărăsc să mă sacrific şi îmi dau jos ghetele de baschet.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.