Luxurie

Publicat în Dilema Veche nr. 725 din 11-17 ianuarie 2018
Luxurie jpeg

Unii cititori îşi mai aduc probabil aminte de un om de afaceri de la începutul anilor ’90, care, răspunzînd la întrebarea unui reporter, declara inocent şi nedumerit că îşi alesese pentru firma sa denumirea Coleus pentru că i se spusese că aceasta e traducerea latină a cuvîntului urzică (iar Urzică era numele său de familie). Se pare că SC Coleus – Lux SRL a dispărut la un moment dat (deşi mai există urme ale sale în Internet), probabil că nu numai din cauza rîsului pe care l-a stîrnit celor care ştiau sensul cuvîntului latin cu pricina (transmis, de altfel, limbilor romanice, inclusiv românei, odată cu forme fonetice uşor modificate în timp).

În comparaţie cu anii ’90, în prezent e mult mai uşor să se verifice sensurile unui cuvînt înainte ca acesta să fie transformat în denumire de firmă sau de produs. Nu e nevoie decît de un minimum de prudenţă şi de un mărunt efort de căutare în Internet. Şi totuşi, în mod destul de surprinzător, în capcanele lingvistice se cade la fel de uşor ca acum mai bine de două decenii. Aflăm, de exemplu, din materiale publicitare răspîndite online, că se va construi un complex rezidenţial care şi-a primit deja numele Luxuria. E ciudat că nimeni dintre cei implicaţi în proiect nu a avut vreo bănuială asupra denumirii alese, astfel încît să caute prin dicţionare şi enciclopedii. E drept, dicţionarele de latină clasică nu ar fi descurajat definitiv alegerea, oferind mai multe sensuri, inclusiv unele relativ pozitive; în dicţionarul latin-român al lui G. Guţu cuvîntul e tradus prin (a) „prisos, supraabundenţă, exces“, (b) „lux, fast“, (c) „viaţă voluptuoasă, desfrînare, exces“. Latina ecleziastică nu mai lasă însă nici o speranţă, pentru că foloseşte termenul luxuria pentru a desemna unul dintre cele şapte păcate capitale din tradiţia creştină; oricine le poate întîlni în muzeele lumii, în numeroase reprezentări alegorice.

Cuvîntul a intrat şi în română, ca termen livresc, împrumutat din latină şi franceză în secolul al XIX lea. Dicţionarul explicativ (DEX) a selectat ca recomandabilă forma luxură (după fr. luxure), dar indică şi varianta luxurie (după lat. luxuria), cu definiţia „viciu al celor ce se dedau fără reținere plăcerilor senzuale; desfrînare, concupiscență“. Dicţionarul limbii române (DLR, tomul 5, Litera L, 2008) identifică o primă atestare a cuvîntului într-o traducere de Eufrosin Poteca (Filosofia cuvîntului şi a năravurilor) din 1829: „ei sînt porniţi mai mult la curvie sau la luxurie decît la lăcomie“. În dicţionarul academic latinizant al lui Laurian şi Massim (1876), cuvîntul (scris lussuria) apărea cu mai multe sensuri (preluate din latină), dintre care totuşi unul era indicat ca fiind cel mai frecvent: „desfrîu în trai, trai voluptos şi libidinos“. Luxurie apare într-o versificaţie moralizatoare a lui Petre Dulfu, publicată în Amicul Familiei (Cluj, 15 mai 1879), despre Lene şi „ale ei fiice: Lipsa, Mizeria, Minciuna, Beţia, Pizma, Luxuria – negrele păcate“. Cea mai cunoscută atestare a cuvîntului provine din romanul Craii de Curtea Veche al lui Mateiu Caragiale, într-o formulare în care preţiozitatea are rol eufemistic, despre „vestita Sultana Negoianu“, „falnica amazoană ce, în puţini ani, izbutise, şi nu era pe atunci tocmai lesne, să înspăimînte cu luxuria principatele încă neunite“.

Cei care au ales denumirea Luxuria pentru un complex rezidenţial s-au gîndit, desigur, să evoce luxul şi s-au bazat pe sensurile termenului englezesc luxury – „lux, confort, eleganţă, implicînd costuri mari“; cuvîntul englezesc provine tot din latinescul luxuria, dar a pierdut între timp înţelesul negativ al etimonului. Nu la fel s-a întîmplat în franceză, unde luxure e definit ca o „căutare excesivă a plăcerilor sexuale“, cu sinonimele lascivité şi lubricité, sau în italiană, unde lussuria e „dorinţă fără limite de plăceri carnale, sexuale“. În română, sinonimele cuvîntului luxurie sînt desfrînare, desfrîu, dezmăţ, destrăbălare etc.: toate, să recunoaştem, destul de greu de imaginat ca denumiri ale unui cartier de lux. E drept că publicitatea pentru noul complex rezidenţial vorbeşte de „o experienţă de locuire premium“, dar nu cred că intenţia dezvoltatorilor imobiliari a fost de a transmite publicului adult îndrăzneţe mesaje subliminale.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.