Lupta cu indiferenţa

Publicat în Dilema Veche nr. 293 din 24 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Deşi tardiv, am citit cu entuziasm editorialul semnat de Andrei Pleşu în Adevărul din 12 august, pe tema "fondului fără formă", ca paradigmă simetrică a "formei fără fond" " deja intrată în mitologia culturală a României moderne. Raportîndu-ne la sensul maiorescian, ar trebui poate să vorbim despre "formele rămase fără fond", în măsura în care unele structuri preluate din Occident au atras pînă la urmă, conform teoriei iniţiale, un conţinut adecvat. Dacă însă preluăm sintagma în sensul larg, dobîndit în peste un secol de uz lingvistic, nu vom putea depăşi conotaţia negativă care denunţă impostura cronică, lipsa de substanţă cvasigeneralizată. Incitată de acurateţea binecunoscută a observaţiilor dlui Pleşu şi convinsă că mesaje publicistice de această calitatate fac parte din strategia obligatorie a luptei cu indiferenţa, aş alătura cîteva exemple celor din articolul respectiv; aspecte care mă frămîntă constant, deşi zadarnic. Cum formele fără fond sau mincinoase ne-au obişnuit încă din comunism cu stridenţa lor demagogică, nimic nu ne mai surprinde cu adevărat: nici universităţile "private" care legitimează prin diplome impostura profesională la orice nivel, nici institutele "de cercetare" ad-hoc, create pentru uzul unei echipe de conducere, nici instituţiile găunoase care mimează eficienţa şi, cu atît mai puţin, decoraţiunile urbane excesive (florale şi de mobilier) care (în Capitală, cel puţin) ascund doar lipsuri, murdărie şi crăpături. În ceea ce priveşte, pe de altă parte, "fondurile fără formă", sîntem de-a dreptul în urma vechiului regim care "exploata" măcar ideologic o bună parte din potenţialul creator naţional. Azi, în schimb, la 20 de ani după Revoluţie, în plină Uniune Europeană, realizăm că: "fondul" de cărţi al ţării nu are (încă) o Bibliotecă Naţională propriu-zisă şi că, probabil, dacă o va avea, va fi pe structura celei plănuite de Ceauşescu. Realizăm, de asemenea, că "fondurile" de cărţi publice se pierd, efectiv, prin dispariţia bibliotecilor de cartier sau săteşti. Realizăm că nici creaţia cinematografică nu mai are săli (nici decente, nici destule) în care să se manifeste, aşa cum lanţurile de librării s-au transformat în aşa hal, încît impresionanta producţie editorială actuală, sărmana, îşi întîlneşte publicul în spaţii insuficiente sau inadecvate (ganguri, tarabe, chioşcuri). Dar mai există o situaţie care se impune în acest trist inventar: cînd există şi "forma", şi "fondul", dar lipseşte sintaxa care să le pună în legătură. Greu de crezut, bunăoară, că Muzeul Naţional de Artă Contemporană nu are (încă), în generoasele sale spaţii din aripa Casei Poporului, o (minimă) colecţie permanentă de... artă contemporană românească; în condiţiile în care artişti valoroşi, lansaţi " să zicem " în anii ’60-’70, cu operă consistentă, rămîn necunoscuţi publicului larg, nefiind expuşi niciunde (căci Muzeul Naţional de Artă se opreşte la marii maeştri interbelici, iar muzee private practic nu există). Cu alte cuvinte, creatori majori precum Bernea, Sorin Dumitrescu, Biţan, Paştina, Gherasim, Chirnoagă, Alin Gheorghiu, Mihai Sîrbulescu, dar şi Neagu, Apostu, Gorduz sau Damian (privilegiat de o remarcabilă, dar pasageră retrospectivă) riscă să rămînă nişte străini în propria ţară. Cum să justificăm, aşadar, un asemenea straniu raport între fond şi formă? Marea artă contemporană (pe care totuşi o avem!) ar putea foarte bine coexista într-un dialog fructuos cu inovaţiile sau instalaţiile noilor avangarde prezentate în MNAC. Închei cu un exemplu la fel de paradoxal. Există spaţiul: esplanada Teatrului Naţional. A existat comanda: lucrare monumentală pentru acest spaţiu. Există lucrarea, remarcabilă: ansamblul în bronz Lumea lui Caragiale de Ioan Bolborea, concepută pentru acel spaţiu şi care a costat bani, timp şi energie. Dar nu există (încă) aprobările (sic!) pentru amplasarea in situ... acum, cînd lucrarea e gata! În schimb, spaţiul urban strategic al Pieţei Universităţii vegetează estimp într-o confuzie estetică. Chiar dacă s-au mai spus unele ca acestea şi chiar dacă se vor mai spune, măcar cu arma cuvîntului trebuie ameninţată indiferenţa. Şi, vorba lui Nenea Iancu: "Să fim gata la tot! Să nu ne dăm înapoi de la nimic pentru a ne îndeplini datoria de patrioţi!".

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.