Loază

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Loază jpeg

Diferitele sesiuni de examene naţionale – de maturitate, bacalaureat, titularizare etc. – readuc periodic în discursul public, în ştirile şi în comentariile jurnalistice, termenul depreciativ loază. Sensul său actual e legat mai ales de neseriozitatea juvenilă: sînt loaze elevii chiulangii, dar şi, prin extensie, cei asimilaţi lor: „dintre cei care credeau sincer că au o şansă, 57% s-au dovedit nişte loaze!“ (lacoltustrazii.ro), „multe loaze la titularizare“ (monitorulneamt.ro); „două loaze“ (evz.ro) etc.

E posibil ca asocierea cu vîrsta fragedă şi imaturitatea să se fi fixat în memoria colectivă prin textele lui Caragiale, în care loază e un epitet tipic în discursul profesoral – „Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. – Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă“ (Lanţul slăbiciunilor) –, chiar în adresarea către elev: „Profesorul (nemulţumit): Nu aşa, loază! Nu cuvînta doară ca rîtanii... vorbeşte ca şcolerii“ (Un pedagog de şcoală nouă); „Stăi, întîi să te-ntreb, loază. Cîte rîuri are Europa? – Mă duc să le număr, domnule“ (Cănuţă, om sucit). Totuşi, Caragiale folosea termenul şi în alte contexte, în articole politice – „Conciliabule peste conciliabule, tratative şi negoţieri, unde fiece loază îşi permite a accentua de aproape nota sa personală, ochindu-şi de departe daraverile şi mai personale“ (Criză..., în Epoca, 16 martie 1897, 1) sau în parodii onomastice: Topà Loază, Ministru de Război, în Orientale. În secolul al XIX-lea, cuvîntul era foarte folosit, mai ales în Ardeal şi în Muntenia, în registrul popular şi cu diferite grade, chiar foarte ridicate, de negativitate şi agresivitate. Loază e una dintre insultele-cheie în desfăşurarea narativă a Morii cu noroc; în dialogul dintre Ghiţă şi Pintea, termenul nu mai are nimic din blîndeţea ironică a unui reproş copilăresc: „O loază ca tine nu mă opreşte pe mine în cale! – Cum ai zis? Loază!? grăi Pintea, lăsînd cam ameţit căpăstrul din mînă. Acu du-te, dacă vrei!“ Loază e şi unul dintre exemplele prin care Titu Maiorescu ilustrează dezavantajele hibridului stilistic, stridenţa includerii în „poeziile cele rele de salon“ a unor cuvinte populare care „te aruncă... în înjosirea de toate zilele“; citatul incriminat e din I. Văcărescu: „Aidi, române, căci e vreme / De cînd ţara ta tot geme / Suferind ruşini şi groaze / Sub cumplirea multor loaze“ (O cercetare critică...) Efecte similare de stridenţă sînt produse de insultele populare şi în alte texte poetice din epocă: „Turcii d-acum sînt loaze, borfaşi, suferiţi trîntori“ (Heliade Rădulescu, Mihaida).     

Evoluţia semantică a termenului, aşa cum o indică dicţionarele noastre, e destul de surprinzătoare: de la sensurile principale, concrete („viţă de vie“, „mlădiţă, vlăstar“, „tufă“, vrej“), s-ar fi ajuns, prin metaforă, la accepţiile negative: „copil ştrengar sau obraznic“, „elev leneş, chiulangiu“, „om de nimic, netrebnic“, „om prost, fără valoare“ (DLR). Metafora s-ar fi produs prin „aluzie la inutilitatea vlăstarelor (...) care cresc încîlcite şi în număr prea mare pe tulpinele unor plante“ (Dicţionarul limbii române, DA). Într-adevăr, trecerea către o idee de negativitate poate fi observată la cuvinte din cam aceeaşi sferă semantică – buruiană, neghină, tufă, bozii, bălării etc.; în cazul lui loază, semnificaţia peiorativă e însă foarte puternică, bine fixată în limbă şi fără legătură vizibilă cu sensul concret. Nu e imposibil ca sensul negativ să se explice şi altfel, prin omonimie sau prin contaminări cu alte cuvinte – dar nu s-au formulat, din cîte ştiu, ipoteze convingătoare care să separe originile celor două accepţii principale. Oricum, pentru vorbitorul de azi metafora vlăstarului are conotaţii mai curînd pozitive, astfel că legătura etimologică între mlădiţele şi loazele patriei poate părea paradoxală. Tot aşa cum cititorul care ignoră sensurile vechi şi populare ale cuvîntului poate fi surprins de un citat din 1801, în care se afirma că românii „de la Roma îşi trag numele şi loaza“ (cu sensul de „viţă“; N. Popovici, ap. DLR).

Circulaţia termenului (cu o familie lexicală bogată, în româna regională: a lozi, loznic, lozărie etc.) e atestată şi de spaţiul destul de mare pe care i l-au acordat Laurian şi Massim în Glosarul lor din 1871 (în care, ca anexă la dicţionarul academic, erau plasate cuvintele de origini non-latine). Definit ca „stult (= prost), delirant, divagant, aiurant, ebete, ieşit din minţi etc.“, loază era ilustrat de exemple ca: o loază de muiere, o loază de bărbat, nişte loaze de administre etc. Pentru a-l salva de groapa comună a elementelor cu origini impure, autorii dicţionarului i-au inventat o posibilă etimologie convenabilă: loază s-ar putea lega, spuneau ei, de latineştile ludus şi ludere. Etimologia fantezistă intră pe teritoriul jocului de cuvinte: prin ea, loazele (deja asociate în calambururile actuale cu lozurile şi luzerii) s-ar înrudi şi cu ludicul...

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

 Recruți ruși la un antrenament FOTO Profimedia
Văduva colonelului rus care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a trimis o scrisoare deschisă lui Putin
Văduva unui colonel care s-ar fi sinucis cu cinci gloanțe i-a scris o scrisoare deschisă lui Vladimir Putin în care i-a cerut să ancheteze moartea soțului ei, relatează portalul rus Meduza.
Sabia lui Ștefan cel Mare FOTO Mariana Iancu jfif
Cum a ajuns sabia lui Ștefan cel Mare la turci. Misterul nedezlegat de peste 400 de ani
În muzeul Topkapî din Istanbul, marele palat al sultanilor otomani, în sala dedicată armelor, se află sabia lui Ștefan cel Mare. Românii care vizitează impozantul edificiu oriental se opresc cu evlavie lângă vitrina unde este expusă spada.
horoscop financiar 1 webp
Horoscop 30 noiembrie. Zodia care se concentrează pe bani și-i ignoră pe cei dragi
Citește horoscopul zilnic din 28 noiembrie, cu previziuni pentru toate semnele zodiacale, realizat de astrologul Click!, Lorina. Iată ce ți-au pregătit astrele ziua de marți, 30 noiembrie.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.