Librării pe cale de dispariţie

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Librării pe cale de dispariţie jpeg

Statul german a recompensat, recent, peste o sută de librării independente cu diplome şi premii substanţiale (între 15.000 şi 25.000 de euro). Premiile răsplătesc eforturile librarilor de a menţine standarde ridicate în ceea ce priveşte calitatea evenimentelor programate şi angajamentul pentru literatura de calitate. Banii sînt destinaţi dezvoltării de programe de promovare a lecturii. Pe de altă parte, aceste premii compensează eventualele pierderi suferite de librăriile mici într-un mediu deosebit de competitiv: în Germania există 6000 de librării – majoritatea sînt filiale ale unor lanţuri extinse. 

În discursul rostit la decernare, ministrul Culturii, Monika Grütters, a atras atenţia asupra schimbărilor produse în ultimii ani în mass-media şi în lumea cărţii. „Tocmai micile librării, care încă sînt răspîndite peste tot în Germania, promovează pentru publicul de toate vîrstele pofta de citit şi dialogul despre literatură – prin sfaturi competente şi evenimente inspirate. Ele reuşesc să impună, dincolo de listele de bestseller-uri, acele cărţi şi acei autori care merită atenţia noastră“, a spus Grütters. 

În condiţile concurenţei din zona online, şansele de rentabilizare pentru librăriile independente sînt mici. Cumpărătorii de carte îşi schimbă, de la un an la altul, comportamentul de consum. Amazon cîştigă tot mai mult teren. În ultimii zece ani, au dispărut un sfert dintre librăriile independente. În primul rînd, din cauza presiunii marilor lanţuri – care, avînd forţă financiară, au o putere de negociere mult mai mare cu editurile –, dar şi din cauza comerţului electronic. În oraşele mai mici, în care lanţurile de librării nu sînt prezente, oamenii preferă, tot mai adesea, să-şi comande cărţile – via Amazon – decît să le caute în librăria locală. 

Şi în Franţa, Ministerul Culturii oferă subvenţii generoase atît editurilor marginale, care susţin programe editoriale creative, dar neadaptate economiei de piaţă, cît şi librăriilor independente, de nişă, incapabile să supravieţuiască în condiţii concurenţiale. Aceste programe nu au reuşit să inverseze tendinţa generală – în fiecare an dispar zeci de librării mici, independente –, dar măcar au mai redus din pierderi şi i-au încurajat pe librari să continue. 

În România sîntem deocamdată scutiţi de asemenea dezbateri. Pentru că situaţia pieţei de carte e diferită de ce se petrece în Franţa sau în Germania. (Şi piaţa dezbaterii publice e diferită!) Aici, problemele sînt în acelaşi timp mai mari şi mai simple. E un mediu de afaceri în care cei mai puternici încearcă să le tragă clapa altora. Pe scurt, librăriile nu plătesc editurilor la timp banii încasaţi pe motiv că se dezvoltă şi au nevoie de bani pentru investiţii. Iar editurile nu-şi plătesc autorii sau traducătorii invocînd probleme de

şi banii nerecuperaţi (sau irecuperabili) de la librării. Pîrghiile de negociere sînt slabe: editurile mari ameninţă din cînd în cînd librăriile că-şi retrag tirajele dacă nu-şi primesc banii. Singurele momente cînd editurile îşi pot lua, în sfîrşit, revanşa sînt prilejuite de tîrgurile de carte, cînd fiecare vinde ce poate, cît poate, practicînd pînă la urmă tot un soi de canibalizare a propriilor titluri: avalanşa de noutăţi e atît de mare încît cu greu le mai vine cumpărătorilor să cumpere o carte mai veche, oricît de mari ar fi reducerile. 

Altminteri, librăriile cu adevărat independente sînt foarte puţine. Lanţurile mari nu sînt, de fapt, nici ele chiar atît de mari şi, oricum, nu s-au extins decît în oraşele importante. Din aproape 600 de librării care funcţionează în România, în jur de 100 sînt în Bucureşti. Există localităţi de dimensiuni medii care n-au librării deloc sau în care librăriile vînd, de fapt, doar articole de papetărie. Faptul că, o dată pe an, Gala „Bun de Tipar“ premiază cîte o librărie remarcabilă nu face decît să evidenţieze situaţia de precaritate a pieţei de carte şi a librăriilor. Această stare de precaritate îi va face pe librari, pe editori şi, în cele din urmă, şi pe autori încă şi mai vulnerabili faţă de politicile de vînzare practicate de supermarket-urile online de tip Amazon. Întrebarea e unde şi cum ar putea interveni statul pentru a salva piaţa de carte.  

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Scenariul în care regimul lui Putin ar cădea: ce ar putea urma pentru Rusia
Decretarea mobilizării parțiale a slăbit susținerea regimului lui Putin, iar dacă armata Rusiei va suferi o altă înfrângere majoră cel mai probabil soarta lui este pecetluită, scrie Anatol Lieven.
păcănele
Câștigător la păcănele, jefuit de un prieten. Polițiștii din Vaslui l-au reținut pe tâlhar
Un tânăr de 26 de ani din Vaslui, invidios pe un amic de 19 ani care câștigase la păcănele, l-a urmărit în orașul Târgu-Neamț și l-a deposedat prin violență de portofel, în care se aflau 1.500 de lei.
coronavirus jpg
Judeţele care au înregistrat, joi, cele mai multe infectări cu SARS-CoV-2
Municipiul Bucureşti se află, joi, pe primul loc în topul negativ al judeţelor cu cele mai multe cazuri noi de infectări cu noul coronavirus.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.