Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți

Publicat în Dilema Veche nr. 944 din 12 – 18 mai 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Prokopi Gîngavul – personaj din Istoria insulei de Evgheni Vodolazkin (Humanitas, 2021) – a scris două cronici, una oficială, alta secretă, în care relatează faptele prințului Justin și ale soției sale, Glikeria. În prima cronică, encomiastică, Justin este „preanobil“ și „preacucernic”, iar cronicarului nu-i „ajunge priceperea pentru a descrie bunătatea și înțelepciunea” prințului; Glikeria este „soție devotată”, „recipient al neprihănirii”, „făclie a omeniei”. În cronica secretă, Justin devine „soț infidel, prost, șperțar și uzurpator”, iar Glikeria apare ca „tîrfă fără pereche”, care „își vindea trupul pe străzi și prin piețe, în case nobile și în cazărmi”.

În mod  evident, Vodolazkin trimite la Procopius din Caesarea. După ce a scris în mod elogios despre Iustinian și Teodora, în două cronici oficiale, Războaiele (545-533) și Zidirile (553-558), istoricul bizantin a compus Istoria secretă (553-558), în care aceleași cuplu are parte de  pamflete vitriolante, care pot figura la loc de cinste într-o antologie a genului. Iustinian „nu se sătura niciodată de jafuri și de omoruri, ci după ce despuia o mulțime de case de oameni bogați, căuta altele... Ucidea fără socoteală zeci de mii de oameni și pregătea apoi în mare grabă măcelărirea altora”. Înainte de a se căsători cu împăratul, Teodora ar fi fost prostituată. „Cei care o încercau vedeau numaidecît că împreunările se făceau împotriva firii.” Detaliile oferite de Procopius despre viața sexuală a Teodorei și despre cruzimea lui Iustinian (dintre care cele menționate în citatele de mai sus sînt cel mai puțin șocante) par să fie mai degrabă rodul imaginației unui autor frustrat și resentimentar decît al preocupării pentru adevăr care ar trebui să călăuzească un istoric onest. Nu e de mirare că Istoria secretă nu a putut fi făcută cunoscută nici în timpul domniei lui Iustinian, nici în timpul domniei lui Iustin, nepotul acestuia. Istoricii contemporani cu Procopius și cei de după el nu au menționat-o, chiar dacă o cunoșteau. Abia în secolul X Istoria secretă este evocată în Lexiconul Suidas, dar cu precizarea că ar fi o operă „pătimașă”.  Tradusă din greacă în latină, cronica a fost publicată pentru prima dată în anul 1623, la Lyon, dar cu cenzurarea fragmentelor despre apetitul sexual insațiabil și cele mai „condimentate” tehnici erotice ale Teodorei. Apoi au urmat alte ediții critice, necenzurate, în  greacă și în latină, precum și traduceri în mai multe limbi moderne, inclusiv una excelentă în română, datorată lui H. Mihăescu (Editura Academiei, 1972).

Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria și se ascunde adevărul în regimurile politice care prohibesc  libertatea de exprimare. Nici cronicile oficiale, nici cele secrete nu sînt credibile în totalitate. Și unele, și altele ascund cea mai mare parte a adevărului și oferă fie ficțiuni encomiastice, fie produse ale imaginației resentimentare. Adevărul nu poate conviețui decît cu libertatea de exprimare. Înfățișarea faptelor se apropie de adevăr numai din perspective multiple, însoțite de bună-credință, spirit critic, tenacitate și rigoare. Este firesc ca această libertate să fie definitorie pentru democrația constituțională. În absența libertății de exprimare nu poate exista deplin nici o altă libertate a persoanei, iar adevărul este sufocat. Treptat, însăși comunitatea în care este îngrădită sau interzisă libertatea de exprimare se sufocă. Adevărul este oxigenul unui regim politic sănătos.

Ceea ce nu înseamnă că libertatea de exprimare nu are propriile vulnerabilități. Ea poate fi folosită pentru manipulare de către agenți de influență care urmăresc erodarea încrederii în valorile fundamentale ale democrației constituționale. O libertate este utilizată pentru distrugerea celorlalte libertăți. Agenții de influență profită de credulitatea naivilor, amețiți cu argumente care desfigurează logica faptelor, de indiferența mizantropilor și de falsul spirit pacificator al echidistanților. Rețelele de socializare sînt inundate de mesaje în care sînt atacate, în special, Uniunea Europeană și NATO și, în general, civilizația euroatlantică. Mai mult, organizații civice, partide politice și platforme online din UE și SUA sînt raliate acestei ofensive, sub drapelul unei libertăți abstracte pentru distrugerea libertăților concrete. Este năucitor să auzi un senator american explicînd că Rusia a atacat Ucraina deoarece aceasta din urmă a făcut parte din Uniunea Sovietică. Cu acest argument, SUA ar trebui să redevină colonie britanică. Paradoxal este că indivizii din această categorie eteroclită nu emigrează din Uniunea Europeană sau din SUA, unde libertatea ar fi călcată în picioare, și nu-și caută fericirea în țări despre care pretind că ar oferi mai multă libertate. Dimpotrivă, milioane de emigranți se îndreaptă către lumea libertății reale, adică spre țările care alcătuiesc UE și NATO. Oare toți acești manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți nu ar trebui să primească o replică puternică, argumentată din partea celor care cred că aceste structuri instituționale, fără a fi la adăpost de critici și contestări, oferă totuși un spațiu politic, juridic și economic prielnic pentru libertate, siguranță și bunăstare? Valorile civilizației euroatlantice trebuie să fie apărate folosind tocmai libertatea de exprimare, care este mai eficace decît orice cenzură. Discursul împotriva acestor valori – bazat pe manipulare, naivitate, mizantropie și falsă echidistanță – poate fi decredibilizat printr-un discurs mai puternic pentru apărarea lor, întemeiat pe adevăr, bună-credință, discernămînt, spirit critic și aderență afectivă la aceste valori și la instituțiile libertății. Este o vreme în care tăcerea în fața ofensivei antidemocratice poate să fie o formă de complicitate.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.