Libertate abstractă și libertăți speciale

Publicat în Dilema Veche nr. 970 din 10 noiembrie – 16 noiembrie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Libertatea abstractă a persoanei, ca idee filozofică, se concretizează juridic mai întîi prin conceptul de persoană, ca subiect (ca titular) al libertății și prin conceptul de capacitate juridică, înțeleasă ca motor al libertății și ca limită potențială a acesteia. Sfera juridică a persoanei este conceptul care descrie spațiul social concret al libertății, determinat și limitat prin libertățile speciale, drepturile subiective, puterile speciale, datoriile și răspunderea juridică – în sensul ei cel mai general și în forma specifică fiecărei ramuri de drept – pe care le are o anumită persoană la un moment dat și în dinamica lor pe toată durata existenței persoanei.

Așadar, libertatea abstractă a persoanei se concretizează juridic și prin libertățile speciale. Libertatea rămîne vagă, adică abstractă, dacă este înțeleasă numai ca a face ceea ce vrem și ca a nu face ceea ce nu vrem. Pentru a asigura în mod eficient protecția libertății persoanei este necesar ca dreptul obiectiv să recunoască forme concrete de libertate. În funcție de anumite categorii de nevoi, interese și scopuri, precum și în funcție de anumite categorii de acțiuni, inacțiuni, mijloace și metode de realizare a acestora, libertatea abstractă a persoanei este structurată juridic. Astfel, posibilitățile multiple de a face sau de a nu face ceva sînt grupate în funcție de obiectul și scopul lor, sînt recunoscute și protejate de către dreptul obiectiv ca libertăți speciale. Acestea nu epuizează însă sfera libertății abstracte, persoana avînd mereu o mulțime de posibilități de a face sau de a nu face ceva care rămîn în afara acestei structurări juridice. 

Printre aceste libertăți speciale se numără libertatea de mișcare, libertatea de conștiință (care include libertatea de religie), libertatea de exprimare (care include libertatea de expresie, specifică creației intelectuale), libertatea (autonomia) de voință (cu specia sa cea mai importantă, care este libertatea contractuală), libertatea economică. La fel ca și drepturile fundamentale, aceste libertăți speciale, caracterizate și ele ca fiind fundamentale, sînt indispensabile mai ales în raporturile pe verticală, adică în raporturile cu autoritățile publice (care au nu numai datoria să le respecte, ci și datoria să le asigure protecția), dar ele se exercită și în raporturile dintre particulari, adică în raporturile pe orizontală.

Fiecare libertate specială nu este o simplă prerogativă, ci un set sau un evantai de prerogative juridice. Cadrul juridic recunoscut și protejat de dreptul obiectiv prin aceste prerogative pentru fiecare libertate specială nu este total nedeterminat, pentru că nu s-ar mai diferenția de libertatea abstractă, dar determinările acestor prerogative își păstrează un anumit grad de generalitate, tocmai pentru ca aria posibilităților de exercitare a fiecărei libertăți speciale să fie cît mai largă.

Dar prin această exercitare, oricît de largă ar fi sfera ei, nu este îngăduit să fie încălcate drepturile subiective și libertățile speciale ale altor persoane. Altfel spus, libertățile speciale nu sînt discreționare, ci au anumite limite, dincolo de care exercitarea lor ar deveni abuzivă. De exemplu, prin exercitarea abuzivă a libertății de exprimare poate fi încălcat dreptul fundamental la demnitate ori dreptul fundamental la viața privată. Limitarea exercitării acestor libertăți speciale nu le schimbă însă natura juridică și nu le transformă în drepturi subiective. Dacă prin limitarea exercitării libertăților speciale ele ar deveni drepturi subiective, nu ar mai exista nici o libertate specială și s-ar nega astfel însăși figura juridică a libertăților speciale. 

Nu se confundă caracterul relativ determinat al libertăților speciale, prin stabilirea unui conținut general și a unor limite de exercitare, cu ideea de condiționare, care are în vedere circumstanțele nașterii lor. Libertățile speciale, ca și drepturile fundamentale, nu se nasc dintr-un act juridic sau fapt juridic, ci se nasc odată cu persoana și încetează odată cu aceasta, adică sînt necondiționate, spre deosebire de drepturile subiective, altele decît cele fundamentale. 

Caracterul necondiționat al libertăților speciale este strîns legat de caracterul lor universal, dar diferă de acesta. Mai exact, nu numai că ele se nasc odată cu persoana, dar aparțin oricărei persoane. Așa cum libertatea abstractă a devenit universală odată cu interzicerea sclaviei și a oricărei forme de dependență personală, tot astfel sînt universale și libertățile speciale, ca forme de concretizare a libertății abstracte.

Libertățile speciale sînt absolute, adică au un subiect activ determinat, în timp ce subiectul pasiv este general și nedeterminat, care exprimă opozabilitatea erga omnes a acestor libertăți. Totodată, fiind strîns legate de persoană, libertățile speciale sînt, prin esența lor, inalienabile. Libertățile speciale, ca forme de concretizare a libertății abstracte, nu sînt acordate de legiuitor: acesta are doar datoria să le recunoască și să le acorde protecția juridică. Ca urmare, legiuitorul nici nu ar putea declara alienabilitatea libertăților speciale, pentru că și-ar depăși limitele competenței normative, încălcînd astfel Constituția. Caracterul absolut și caracterul inalienabil al libertăților speciale evidențiază modalitatea specifică prin care se realizează sinteza dreptului natural cu dreptul pozitiv. Dreptul natural preexistă dreptului pozitiv, dar dacă nu ar fi receptat de către acesta din urmă nu ar dobîndi semnificație juridică.  

Așadar, libertățile speciale sînt forme de concretizare a libertății abstracte, constînd într-un set de prerogative juridice, cu o largă sferă de posibilități de manifestare, dar relativ determinată prin conținutul, obiectul și cadrul ei de exercitare. Orice libertate specială este necondiționată, universală, absolută și inalienabilă, recunoscută și protejată de dreptul obiectiv prin mijloace juridice specifice.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.