Legile poeziei – libertate și constrîngere

Publicat în Dilema Veche nr. 960 din 1 septembrie – 7 septembrie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Raportul dintre libertate și constrîngere este o temă recurentă nu numai în etică, în filosofia politică și în teoria juridică, ci și în arta poetică. Proporția dezirabilă dintre libertate și constrîngere depinde de modul în care sînt elaborate normele sau canoanele din fiecare domeniu și de imaginația destinatarilor, dublată de experiența acestora. În sfera etică și în cea estetică, la normele și canoanele exterioare se adaugă reguli proprii, pe care fiecare persoană și le creează pentru sine, pe temeiul experienței de viață sau al celei artistice. Există canoane specifice diferitelor epoci și curente artistice. În plus, fiecare artist își elaborează propriile reguli în cadrul acestor canoane. Substanța și matricea creației personale suportă atît constrîngerea normelor specifice unei anumite epoci și unui anumit curent artistic, cît și autoconstrîngerea rezultată din regulile proprii. Paradoxal, această autoconstrîngere este expresia libertății creatoare. Oricum, se verifică încă o dată afirmația că nu există libertate fără constrîngere.

În greaca veche și în latină, iar apoi în limbile europene pînă în zorii modernității, poezia a fost matca tuturor genurilor literare (epic, dramatic și liric). Legile prozodiei erau comune pentru toate aceste genuri. De-a lungul multor secole, singura schimbare importantă a fost înlocuirea piciorului metric format din silabe lungi și silabe scurte cu acela format din silabe accentuate și silabe neaccentuate. Transformarea radicală s-a produs în secolul al XIX-lea, mai ales în a doua jumătate a acestuia, cînd poezia a încetat să mai fie numitorul comun al tuturor genurilor literare, devenind sinonimă cu genul liric. Este ceea ce au demonstrat, între alții, Hugo Friedrich, în Structura liricii moderne (Univers, 1969), Matei Călinescu, în Conceptul modern de poezie (Univers, 1972) și Mircea Scarlat, în cele patru volume ale Istoriei poeziei românești (Minerva, 1982, 1984, 1986, 1990). Astăzi, sintagma poezie lirică este un pleonasm. Treptat, poezia s-a eliberat și de legile prozodiei, ceea ce nu înseamnă că versul alb este lipsit de ritm și armonie, de muzică interioară. Acestea nu se mai nasc însă din aplicarea unor reguli obiective, ci sînt creația personală a fiecărui poet. Nu există însă o disjuncție totală între poezia modernă și legile prozodiei. Se poate încă inova formal, fără a abandona aceste legi, iar materia poetică își poate consolida originalitatea în măsurile și ritmurile clasice. Lirica eminesciană oferă numeroase și puternice probe în acest sens. Cum spune el însuși în Scrisoarea II, Eminescu a fost mai mereu ispitit de Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile. Este elocvent chiar și un singur caz: Sara pe deal. Versurile, cu rime împerecheate feminine, au, cu o singură excepție, măsura de 12 silabe, cu 4 picioare metrice: un coriamb (care reunește un troheu și un iamb), doi dactili și un troheu. De exemplu, ritmul versului Sufletul meu arde-n iubire ca para poate fi transcris astfel: /- -/ /- -  / - -  / -. Pauza vocală necesară dintre ultima silabă accentuată a coriambului și silaba accentuată a primului dactil rupe în două ritmul versului de 12 silabe, astfel încît nu mai are sunetul de săltărețe dactile, ci unul de metafizică senină și melancolică. Pentru a păstra acest ritm, primul și al patrulea vers din ultima strofă conțin particularități fonetice. Versul Vom răzima capetele-unul de altul își păstrează măsura și ritmul prin unirea ultimei silabe din cuvîntul capetele cu prima silabă din cuvîntul unul; ca urmare, cele două cuvinte se citesc și se aud: ca-pe-te-lu-nul. În versul Cine pe ea n-ar da viața lui toată, cuvîntul viața se aude și se citește în trei silabe: vi-a-ța. În acest fel, este construit al doilea dactil, respectiv al treilea picior metric din cele două versuri. Există o singură abatere de la măsura și ritmul  poeziei: ultimul vers din penultima strofă – Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești de dragă – are 14 silabe, ultimele două formînd un troheu suplimentar; mica imperfecțiune prozodică crește însă intensitatea mesajului erotic.

Așadar, poetul își creează trei reguli și își asumă tot atîtea constrîngeri, care organizează formal materia poetică, născută din liberele asocieri ale inspirației. În urzeala asocierilor vizuale (Sub un salcîm; lîngă salcîm; înaltul / Vechiul salcîm; frunza cea rară; Streșine vechi casele-n lună ridică, valea-i în fum) și a asocierilor sonore, cu intensități molcome sau urcătoare (Buciumul sună cu jale, scîrțîie-n vînt cumpăna de la fîntînă; fluiere murmură-n stînă; toaca răsună mai tare; clopotul vechi împle cu glasul lui sara; satul în vale-amuțește), se desfășoară mișcarea pastoral-agricolă (Turmele-l urc; osteniți oameni cu coasa-n spinare / Vin de la cîmp) și mișcarea cosmică (stele le scapără-n cale; apele curg clar izvorînd din fîntîne; Luna pe cer trece-așa sfîntă și clară; Stelele nasc umezi pe bolta senină; Nourii curg, raze-a lor șiruri despică). Tabloul idilic este îmbogățit de emoțiile îndrăgostiților (dragă, m-aștepți tu pe mine; ochii tăi mari; pieptul de dor, fruntea de gînduri ți-e plină; Sufletul meu arde-n iubire ca para; Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbește), de incantații erotice și de atingeri caste (sta-vom noi noaptea întreagă / Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești de dragă; Ne-om răzima capetele-unul de altul / Și vom adormi surîzînd).

Departe de a fi un gen minor, idila a atins cote estetice înalte mai ales în primul val al romantismului, iar apoi teoria literaturii, după ce a vitregit-o o vreme, a revalorizat-o cu succes, cum a făcut și Virgil Nemoianu în Micro-Armonia („Trilogia romantismului”, Spandugino, 2014). Această reabilitare este îndreptățită și pentru forța magică a idilei de a contracta timpul, comprimînd eternitatea într-o clipă: Astfel de noapte bogată / Cine pe ea n-ar da viața lui toată?

Dacă acest mic exercițiu de descifrare a raportului dintre libertate și constrîngere ar continua și cu alte poezii scrise de Eminescu, s-ar putea ajunge la concluzia, prin parafrazarea lui Dostoievski, că poeții români fie au intrat (precursorii), fie au ieșit (succesorii) din manta celui care nu credea să-nvețe a muri vreodată.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.