Legea iubirii

Publicat în Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie – 4 mai 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

În capitolul rezervat lui Platon în Despre viețile și doctrinele filosofilor, Diogenes Laertios povestește ce i s-a întîmplat lui Platon în timpul uneia dintre călătoriile sale în Sicilia, probabil în anul 388 î.Hr. Dion, cumnatul înțelept al lui Dionysios cel Bătrîn, tiranul Siracuzei, i-a sugerat acestuia să-l invite pe filosof la curte. Platon ar fi fost în măsură să găsească o soluție pentru depășirea crizei financiare pe o cale, alta decît pirateria, practicată nu de puține ori de către tiran.  Cînd filosoful i-a propus să reducă cheltuielile destinate vieții luxoase de la curte, sfatul a fost urmat într-un mod arbitrar, specific tiranilor. Dionysios a găsit cu cale să renunțe la cheltuielile necesare pentru oaspetele său, așa că l-a alungat de la curte; mai rău, l-a încredințat lui Pollis, emisarul Spartei, pentru a fi vîndut ca sclav la Egina. Norocul, nu doar al lui Platon, ci al întregii lumi de după el, a luat chipul lui Anniceris din Cyrene, aflat la locul potrivit, tocmai cînd Pollis era gata să-l vîndă pe filosof. Anniceris, știindu-l pe filosof, l-a răscumpărat cu 20 de mine și l-a dus la Atena spre bucuria prietenilor săi. Deși este pus uneori la îndoială, episodul relatat de Diogenes Laertios este foarte verosimil în contextul în care sînt situate faptele. Toți tiranii sînt capricioși și cruzi. „Neștirbită rămîne-n sine însăși tirania”, cum sună un vers din poemul Vînzarea lui Platon ca sclav la Egina de Ștefan Aug. Doinaș Apoi, chiar și pentru Platon, sclavia părea să decurgă din firea lucrurilor vremii sale. În Legile a crezut că este suficient ca sclavii să fie bine tratați, formulă pe cît de generală, pe atît de puțin protectivă. Nu altfel gîndea Aristotel: în Politica nu se sfia să declare că uneltele sînt sclavi neînsuflețiți, iar sclavii sînt unelte însuflețite. E adevărat că, așa cum va face și Thomas Jefferson peste mai mult de două milenii, Aristotel și-a eliberat sclavii prin testament.

Cînd, cîteva secole după Platon și Aristotel, s-au făcut auzite cuvintele lui Iisus: „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții” (Evanghelia după Ioan, 15, 17), s-a produs un cutremur moral care a deschis un drum nou în istorie. Este adevărat că sclavia a continuat să fie recunoscută legal pînă la finele secolului al XIX-lea, iar în forme mai mult sau mai puțin disimulate există și astăzi; tiranii s-au succedat unii după alții, violența și cruzimea lor luînd forme tot mai nebunești; războaiele au devenit tot mai distrugătoare, iar astăzi există mijloace pentru a curma viața pe Pămînt. Dar, din momentul în care au fost rostite cuvintele „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții”, a început o mișcare tot mai puternică și mai cuprinzătoare de regîndire a temeiurilor morale, politice și juridice ale cetății. Legea iubirii este și puntea prin care creștinismul se raportează la transcendență, și deschiderea spre orizontul universalității mundane, dincolo de granițele dintre religii și culturi regionale. Tocmai această deschidere a făcut și face posibilă dimensiunea seculară a Legii iubirii, îndemnînd la regîndirea neobosită a scării valorilor și a setului de principii care au ca scop diminuarea violenței fizice și morale în  comunitate, restrîngerea oricăror forme de dominație și de îngrădire a libertății, schimbarea sensului de funcționare a puterii individuale și a celei instituționale, prin înlocuirea caracterului lor distrugător cu o funcție de slujire și protecție. De peste patru secole, gîndirea și practica politice moderne au căutat, au descoperit, au experimentat și au rafinat structurile instituționale, naționale și internaționale, menite să păstreze și să asigure acest nou sens de funcționare a tuturor formelor de putere, mai ales a puterii acumulate la nivelul statelor, iar mai recent la nivelul companiilor multinaționale. Adoptarea acestor structuri instituționale nu este însă nici un exercițiu de mimetism, nici unul de obediență pasageră, ci dobîndește consistență și coerență numai prin internalizarea valorilor și principiilor care le fundamentează.

Dacă inaderența intelectuală, rezistența culturală și fundamentalismele religioase pot explica, fără să justifice, refuzul acestor valori, principii și structuri instituționale în țări necreștine, sînt  de neînțeles și inacceptabile ostilitatea ideologică și agresivitatea  brutală cu care sînt întîmpinate de sute de ani într-o țară care se pretinde a fi creștină. Cînd această pretenție este însă însoțită de trufia de a fi a treia romă (prin multiplicare substantivele proprii își pierd substanța), iar un așa-zis patriarh (al cărui nume nu mai trebuie să fie rostit) binecuvîntează arme nimicitoare de oameni nevinovați, de femei și copii, de locuințe, spitale și teatre, devin mai mult decît evidente  încălcarea grosolană a Legii iubirii și opacitatea totală față de legătura ombilicală dintre aceasta și tradiția libertății. Legea iubirii și libertatea se nutresc reciproc. Cine neagă libertatea pentru el și pentru alții neagă și Legea iubirii.

Dincolo de apartenențele religioase, culturale și comunitare, Legea iubirii este puntea care unește și îmbogățește toți oamenii, de oriunde și de oricînd. Nu este o aspirație utopică, ci temeiul ontologic al persoanei, al valorilor și al principiilor care o exprimă și o apără. Acest adevăr dezvăluit de Iisus prin cuvintele „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții” nu a fost mărturisit de nimeni mai limpede și mai profund decît de Sfîntul Pavel în Epistola I către Corinteni (13, 1-3): „De-aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar dacă n-am iubire făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval zăngănitor. Și de-aș avea darul profeției și de-aș cunoaște toate tainele și toată știința și de-aș avea credința toată să pot muta și munții, dar dacă n-am iubire nimic nu sînt. Și toate averile mele de le-aș împărți și trupul meu de mi l-aș da să-l ardă, dar dacă n-am iubire, nimic nu-mi folosește”. Legea iubirii este candela așezată la răscrucea vînturilor istoriei care nu se va stinge cît timp vor exista ființe cu suflet și rațiune în Univers.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.