Legea iubirii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

├Än capitolul rezervat lui Platon ├«n Despre vie╚Ťile ╚Öi doctrinele filosofilor, Diogenes Laertios poveste╚Öte ce i s-a ├«nt├«mplat lui Platon ├«n timpul uneia dintre c─âl─âtoriile sale ├«n Sicilia, probabil ├«n anul 388 ├«.Hr. Dion, cumnatul ├«n╚Ťelept al lui Dionysios cel B─âtr├«n, tiranul Siracuzei, i-a sugerat acestuia s─â-l invite pe filosof la curte. Platon ar fi fost ├«n m─âsur─â s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie pentru dep─â╚Öirea crizei financiare pe o cale, alta dec├«t pirateria, practicat─â nu de pu╚Ťine ori de c─âtre tiran.  C├«nd filosoful i-a propus s─â reduc─â cheltuielile destinate vie╚Ťii luxoase de la curte, sfatul a fost urmat ├«ntr-un mod arbitrar, specific tiranilor. Dionysios a g─âsit cu cale s─â renun╚Ťe la cheltuielile necesare pentru oaspetele s─âu, a╚Öa c─â l-a alungat de la curte; mai r─âu, l-a ├«ncredin╚Ťat lui Pollis, emisarul Spartei, pentru a fi v├«ndut ca sclav la Egina. Norocul, nu doar al lui Platon, ci al ├«ntregii lumi de dup─â el, a luat chipul lui Anniceris din Cyrene, aflat la locul potrivit, tocmai c├«nd Pollis era gata s─â-l v├«nd─â pe filosof. Anniceris, ╚Ötiindu-l pe filosof, l-a r─âscump─ârat cu 20 de mine ╚Öi l-a dus la Atena spre bucuria prietenilor s─âi. De╚Öi este pus uneori la ├«ndoial─â, episodul relatat de Diogenes Laertios este foarte verosimil ├«n contextul ├«n care s├«nt situate faptele. To╚Ťi tiranii s├«nt capricio╚Öi ╚Öi cruzi. ÔÇ×Ne╚Ötirbit─â r─âm├«ne-n sine ├«ns─â╚Öi tiraniaÔÇŁ, cum sun─â un vers din poemul V├«nzarea lui Platon ca sclav la Egina de ╚śtefan Aug. Doina╚Ö Apoi, chiar ╚Öi pentru Platon, sclavia p─ârea s─â decurg─â din firea lucrurilor vremii sale. ├Än Legile a crezut c─â este suficient ca sclavii s─â fie bine trata╚Ťi, formul─â pe c├«t de general─â, pe at├«t de pu╚Ťin protectiv─â. Nu altfel g├«ndea Aristotel: ├«n Politica nu se sfia s─â declare c─â uneltele s├«nt sclavi ne├«nsufle╚Ťi╚Ťi, iar sclavii s├«nt unelte ├«nsufle╚Ťite. E adev─ârat c─â, a╚Öa cum va face ╚Öi Thomas Jefferson peste mai mult de dou─â milenii, Aristotel ╚Öi-a eliberat sclavii prin testament.

C├«nd, c├«teva secole dup─â Platon ╚Öi Aristotel, s-au f─âcut auzite cuvintele lui Iisus: ÔÇ×Aceasta v─â poruncesc: s─â v─â iubi╚Ťi unii pe al╚ŤiiÔÇŁ (Evanghelia dup─â Ioan, 15, 17), s-a produs un cutremur moral care a deschis un drum nou ├«n istorie. Este adev─ârat c─â sclavia a continuat s─â fie recunoscut─â legal p├«n─â la finele secolului al XIX-lea, iar ├«n forme mai mult sau mai pu╚Ťin disimulate exist─â ╚Öi ast─âzi; tiranii s-au succedat unii dup─â al╚Ťii, violen╚Ťa ╚Öi cruzimea lor lu├«nd forme tot mai nebune╚Öti; r─âzboaiele au devenit tot mai distrug─âtoare, iar ast─âzi exist─â mijloace pentru a curma via╚Ťa pe P─âm├«nt. Dar, din momentul ├«n care au fost rostite cuvintele ÔÇ×Aceasta v─â poruncesc: s─â v─â iubi╚Ťi unii pe al╚ŤiiÔÇŁ, a ├«nceput o mi╚Öcare tot mai puternic─â ╚Öi mai cuprinz─âtoare de reg├«ndire a temeiurilor morale, politice ╚Öi juridice ale cet─â╚Ťii. Legea iubirii este ╚Öi puntea prin care cre╚Ötinismul se raporteaz─â la transcenden╚Ť─â, ╚Öi deschiderea spre orizontul universalit─â╚Ťii mundane, dincolo de grani╚Ťele dintre religii ╚Öi culturi regionale. Tocmai aceast─â deschidere a f─âcut ╚Öi face posibil─â dimensiunea secular─â a Legii iubirii, ├«ndemn├«nd la reg├«ndirea neobosit─â a sc─ârii valorilor ╚Öi a setului de principii care au ca scop diminuarea violen╚Ťei fizice ╚Öi morale ├«n  comunitate, restr├«ngerea oric─âror forme de domina╚Ťie ╚Öi de ├«ngr─âdire a libert─â╚Ťii, schimbarea sensului de func╚Ťionare a puterii individuale ╚Öi a celei institu╚Ťionale, prin ├«nlocuirea caracterului lor distrug─âtor cu o func╚Ťie de slujire ╚Öi protec╚Ťie. De peste patru secole, g├«ndirea ╚Öi practica politice moderne au c─âutat, au descoperit, au experimentat ╚Öi au rafinat structurile institu╚Ťionale, na╚Ťionale ╚Öi interna╚Ťionale, menite s─â p─âstreze ╚Öi s─â asigure acest nou sens de func╚Ťionare a tuturor formelor de putere, mai ales a puterii acumulate la nivelul statelor, iar mai recent la nivelul companiilor multina╚Ťionale. Adoptarea acestor structuri institu╚Ťionale nu este ├«ns─â nici un exerci╚Ťiu de mimetism, nici unul de obedien╚Ť─â pasager─â, ci dob├«nde╚Öte consisten╚Ť─â ╚Öi coeren╚Ť─â numai prin internalizarea valorilor ╚Öi principiilor care le fundamenteaz─â.

Dac─â inaderen╚Ťa intelectual─â, rezisten╚Ťa cultural─â ╚Öi fundamentalismele religioase pot explica, f─âr─â s─â justifice, refuzul acestor valori, principii ╚Öi structuri institu╚Ťionale ├«n ╚Ť─âri necre╚Ötine, s├«nt  de ne├«n╚Ťeles ╚Öi inacceptabile ostilitatea ideologic─â ╚Öi agresivitatea  brutal─â cu care s├«nt ├«nt├«mpinate de sute de ani ├«ntr-o ╚Ťar─â care se pretinde a fi cre╚Ötin─â. C├«nd aceast─â preten╚Ťie este ├«ns─â ├«nso╚Ťit─â de trufia de a fi a treia rom─â (prin multiplicare substantivele proprii ├«╚Öi pierd substan╚Ťa), iar un a╚Öa-zis patriarh (al c─ârui nume nu mai trebuie s─â fie rostit) binecuv├«nteaz─â arme nimicitoare de oameni nevinova╚Ťi, de femei ╚Öi copii, de locuin╚Ťe, spitale ╚Öi teatre, devin mai mult dec├«t evidente  ├«nc─âlcarea grosolan─â a Legii iubirii ╚Öi opacitatea total─â fa╚Ť─â de leg─âtura ombilical─â dintre aceasta ╚Öi tradi╚Ťia libert─â╚Ťii. Legea iubirii ╚Öi libertatea se nutresc reciproc. Cine neag─â libertatea pentru el ╚Öi pentru al╚Ťii neag─â ╚Öi Legea iubirii.

Dincolo de apartenen╚Ťele religioase, culturale ╚Öi comunitare, Legea iubirii este puntea care une╚Öte ╚Öi ├«mbog─â╚Ťe╚Öte to╚Ťi oamenii, de oriunde ╚Öi de oric├«nd. Nu este o aspira╚Ťie utopic─â, ci temeiul ontologic al persoanei, al valorilor ╚Öi al principiilor care o exprim─â ╚Öi o ap─âr─â. Acest adev─âr dezv─âluit de Iisus prin cuvintele ÔÇ×Aceasta v─â poruncesc: s─â v─â iubi╚Ťi unii pe al╚ŤiiÔÇŁ nu a fost m─ârturisit de nimeni mai limpede ╚Öi mai profund dec├«t de Sf├«ntul Pavel ├«n Epistola I c─âtre Corinteni (13, 1-3): ÔÇ×De-a╚Ö gr─âi ├«n limbile oamenilor ╚Öi ale ├«ngerilor, dar dac─â n-am iubire f─âcutu-m-am aram─â sun─âtoare ╚Öi chimval z─âng─ânitor. ╚śi de-a╚Ö avea darul profe╚Ťiei ╚Öi de-a╚Ö cunoa╚Öte toate tainele ╚Öi toat─â ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi de-a╚Ö avea credin╚Ťa toat─â s─â pot muta ╚Öi mun╚Ťii, dar dac─â n-am iubire nimic nu s├«nt. ╚śi toate averile mele de le-a╚Ö ├«mp─âr╚Ťi ╚Öi trupul meu de mi l-a╚Ö da s─â-l ard─â, dar dac─â n-am iubire, nimic nu-mi folose╚ÖteÔÇŁ. Legea iubirii este candela a╚Öezat─â la r─âscrucea v├«nturilor istoriei care nu se va stinge c├«t timp vor exista fiin╚Ťe cu suflet ╚Öi ra╚Ťiune ├«n Univers.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.