Lege nouă, taxă veche – timbrul cultural la control

Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Dacă legea timbrului cultural ar fi adoptată în versiunea pe care am citit-o, s-ar putea să se aplice timbre pînă şi pe mărţişoare. În aceste condiţii, probabil că vor exista artişti care nici n-o să mai creeze mărţişoare, ci doar nişte cartonaşe prevăzute cu fire roşii şi albe – nişte simple suporturi pentru timbru. Asta, bineînţeles, e doar partea haioasă şi exotică a noii legi a timbrului cultural aflată în discuţia Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor după ce-a fost adoptată de Senat. Există şi multe alte inadvertenţe, implicaţii şi complicaţii cît se poate de serioase.

Da, uniunile de creatori de interes public au nevoie de venituri. Şi nu e ilegitim ca aceste fonduri să se strîngă din colectarea unor taxe pe accesul la cultură – deşi mult mai util ar fi fost să se găsească soluţii de finanţare care să nu umfle preţul, pentru unii inaccesibil, la produse culturale. Şi da, Uniunea Teatrală, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Arhitecţilor, Uniunea Compozitorilor din România au nevoie de fonduri pentru a putea exista şi, pentru fiecare breaslă a creatorilor, e nevoie să existe măcar cîte o formă asociativă recunoscută drept „de utilitate publică“. Însă de ce ar fi nevoie de o lege nouă pentru a impune timbrul cultural cînd există deja o lege (nr. 35/1994) care funcţionează? Şi, mai precis, ce stabileşte noul proiect legislativ?

Prima şi poate cea mai importantă schimbare propusă e că „producătorii“ (de discuri, de spectacole, de carte etc.) vor aplica pe „produsele“ culturale un timbru. Aceste timbre vor fi lipite pe cărţi, pe biletele de intrare la cinema, la teatru, la muzee, pe lucrări de artă. A doua modificare e legată de procentaj, de valoarea timbrelor aplicate. Prin rotunjirea zecimalelor, în cazul timbrului literar, de pildă, valoarea timbrelor va fi de 1 leu. E, practic, o taxă forfetară, nu procentuală.

O a treia modificare e legată de destinaţia acestor sume. Normal ar fi ca artiştii să poată hotărî către care dintre uniunile de creaţie se îndreaptă sumele rezultate din vînzarea operei lor. Prea multă concurenţă n-ar fi – căci nu există prea multe organizaţii „de utilitate publică“. Dar în cazul timbrului de arhitectură, de pildă, doar Uniunea Arhitecţilor va mai putea colecta această taxă, nu şi Ordinul Arhitecţilor.

În fine, o altă modificare importantă degrevează uniunile de creaţie de obligaţia de a folosi sumele cuvenite în scopuri clar stabilite. În legea în vigoare există o înşiruire de destinaţii pentru aceste fonduri; noul proiect legislativ nu mai prevede un „mod de întrebuinţare“ cu scopuri precise.

De fapt, nu e clar deloc de ce se insistă pe adoptarea unei legi noi de vreme ce încă din primăvara anului trecut Consiliul Legislativ a dat un aviz în care preciza că „adoptarea unei noi reglementări într-un domeniu, concomitent cu abrogarea celei existente, se face în situaţia în care noile măsuri propuse afectează concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ“. Ceea ce nu e cazul acum. Consiliul propunea, deci, amendarea/modificarea/completarea legii existente, în locul adoptării unei legi noi.

Noua lege a timbrului cultural corectează unele imperfecţiuni ale legii în vigoare, dar nu rezolvă problema transparenţei. Lasă că nici iniţiatorii legii n-au procedat transparent: o dezbatere cu operatorii culturali s-a produs doar la sfîrşitul anului trecut şi de abia acum, după ce editorii s-au mobilizat, iniţiatorii au hotărît să mai lucreze pe text în Comisia de cultură. Într-un fel, e bine că s-a întîmplat aşa: chiar şi o mobilizare pe ultima sută de metri a celor implicaţi, chiar şi această presiune a „faptului împlinit“ pot produce recomandări de substanţă care vor îmbunătăţi acest proiect legislativ atît de controversat. Bine ar fi, de pildă, ca o parte din banii colectaţi din timbrul cultural să revină Administraţiei Fondului Cultural Naţional, instituţie şi aşa văduvită de finanţarea prin Loterie: ar fi o corijare necesară a unei erori absurde; ar fi nişte bani indispensabili pentru artiştii şi producătorii independenţi – mulţi dintre ei neafiliaţi vreunei uniuni.

Mai rămîne de urmărit ce se întîmplă de fapt cu fondurile colectate din timbrul cultural. În cazul UNITER, doar 19% din bugetul anual e acoperit de banii încasaţi din timbrul teatral: activităţile organizaţiei sînt finanţate şi din fondurile publice, şi din sponsorizările private atrase.

În acelaşi timp, UNITER rămîne un model de transparenţă: pe site-ul instituţiei sînt publicate proiectele finanţate din timbrul teatral şi sumele alocate în ultimii ani. Însă nu toate organizaţiile care beneficiază de timbrul cultural procedează la fel – chiar dacă legea le obligă la transparenţă. Uniunea Scriitorilor, de pildă, susţine că noua lege (mai precis, noua formulă) a timbrului literar e necesară pentru a combate evaziunea fiscală practicată de unele edituri, care ar percepe taxa de timbru literar, dar ar „uita“ să direcţioneze banii către USR. Prin aplicarea unui timbru fizic achiziţionat în avans de edituri, s-ar colecta mai uşor aceşti bani. De acord, timbrul fizic combate acest tip de evaziune fiscală. Dar oare Uniunea Scriitorilor cum de a „uitat“ să publice pe site modul în care a cheltuit în ultimii trei ani banii – mulţi, puţini? – încasaţi din taxa de timbru literar?  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Vinovatul evident pentru exploziile Nord Stream: ipoteza unui expert suedez
Economistul suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, afirmă că „vinovatul evident” pentru exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică pare să fie una dintre cele mai secrete structuri militare ale Rusiei.
militari din Armata Naţională a Republicii Moldova
Sandu crede că securitatea Moldovei va fi asigurată de o armată puternică, nu de neutralitate
Președintele Republicii a reamintit că statutul de neutralitate nu permite Moldovei să se alăture unui bloc militar.
Antony Blinken FOTO EPA EFE jpg
Blinken: Ucraina poate folosi arme occidentale pentru a recâștiga teritoriile anexate de Rusia
Liderul diplomației americane, Antony Blinken, a afirmat că Statele Unite nu se opun ca Ucraina să utilizeze armele furnizate de Occident pentru a recâștiga teritoriile în care Rusia a organizat referendumuri, relatează Ukrainska Pravda.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.