Labili cu fotbalul
În ultima vreme, după meciuri de fotbal între echipe româneşti şi echipe străine cu nume mari, s-a tot spus că ai noştri au jucat de la egal la egal cu ei, dar că au avut ghinion. Nu cumva acele echipe mari au avut drept scop doar victoria şi ne-au dat voie să jucăm de la egal la egal, fără dorinţa de a părea neapărat superioare?
Fals. N-am jucat de la egal la egal cu nimeni. Cu Franţa am avut mingea doar 40% din timp. Media procentuală a împrietenirii cu balonul în ce-i priveşte pe cei de la CFR Cluj, la meciurile cu Basel, Roma şi Bayern, e pe undeva la 36%, la fel ca aceea a Stelei cu Liverpool şi Napoli. Prea multă statistică? Exact! De aceea o şi dăm pe poezie, doinit şi vopsit. În general avem ghinion. În particular, ni-l facem singuri. E drept că rezultate mai bune sus erau posibile. Ăl de Sus al fotbalului a înmuiat genunchi şi a luat uşor minţile adversarelor. Nici una n-a fost de spaima lumii, doar noi ne-am speriat de umbra lor. Şi atunci ne-am pus pe autogoluri, bare şi alte prostii. Ne-au ciupit o idee şi arbitrii, iar ceilalţi au zis la toate mersi. Nu ne-au zdrobit nu pentru că n-au vrut, ci pentru că n-au putut. Aşa că n-au avut cadouri de făcut, ci de primit. Şi-atunci am apărut noi. Cică am fi labili psihic. Eu zic că sîntem cam labili cu fotbalul.
