La „împrumutat“

Publicat în Dilema Veche nr. 647 din 14-20 iulie 2016
Oxford, premierul şi Isaura jpeg

E  3,30 dimineaţa. Sînt la cules de trifoi împreună cu mătuşă-mea Geta şi vară-mea Karina. „Împrumutăm“ trifoi de la comunişti, cum zice Geta. Cum Geta e căsătorită cu un neamţ care ascultă nonstop Europa Liberă, sînt şi eu convins că furtul de la cooperativă e un fel de act de eroism. Karol – bărbatu-său – are un picior mai scurt şi nu participă la „împrumut“ pentru că e nevoie să alergi mai repede decît paznicul, în cazul în care apare, iar el nu poate.

Geta face bani cam pentru tot familionul, mai ales din ghicit, dar şi din munca la combinatul de prelucrare a lemnului, şi mă exploatează crunt în perioada de vacanţă. Lucrez în grădină, vopsesc gardul, ajut la turnat ciment în curte. E drept că mănînc mult mai bine decît acasă şi că am o viaţă incomparabil mai interesantă la Caransebeş decît în Craiova.

Geta cîntă în timp ce seceră. Se mişcă incredibil de eficient şi ritmul în care o face e ca un dans. Are acelaşi nivel de energie înfricoşător ca al mamei, plus o voce fabuloasă. E o noapte frumoasă de iunie şi o lună mare cît un soare. Vară‑mea adună trifoiul şi îl bagă în saci. Eu pun sacii pe bicicletă şi îi duc acasă, apoi revin cît pot de repede. Am făcut deja o tură. Acum stau şi mă odihnesc şi, în acelaşi timp, ţin de şase. Nu sîntem singurii veniţi la împrumut. E frumos tare şi decid să mă odihnesc cu capul pe un sac deja plin. Mă gîndesc la zîna blondă şi nu aud decît cîntecul Getei, dar nu şi maşina miliţiei, care a oprit la douăzeci de metri de locul unde sînt.

Miliţaiul e şi el tot din Balta Sărată. Ne adună pe toţi şi ne ţine o teorie relativ scurtă despre partid. Ca să completeze teoria şi cu partea practică, ne pune să încărcăm toţi sacii plini în mașina lui. E ştiut că omul are cei mai mulţi iepuri din cartier. Cînd pleacă, toată lumea îl înjură şi apoi fiecare scoate sacii pe care îi ascunsese şi continuă furatul.

Au trecut mai mult de treizeci de ani de la întîmplarea asta. Statul este încă locul de unde e cel mai lesne de „împrumutat“. O bună parte a sistemelor IT făcute pentru stat sînt „vendor locked“. Respectiv, cum se poate mai prost pentru stat şi cum se poate de bine pentru firme. Preţurile pe care le-am plătit sînt – nu de puţine ori – de cîteva ori mai mari decît ar fi fost normal. Contractele făcute sînt îngrozitoare din punctul de vedere al statului. Avem o nevoie uriaşă de produse IT bune, însă nu avem experţi IT în ministere. Contractele au fost negociate de oameni care nu au nici un fel de expertiză în domeniu. Nepotismul din interiorul ministerelor este incredibil. S-a întîmplat în Guvernul trecut ca zeci de oameni să fie mutaţi de la un minister la altul pentru că aşa a vrut o ministră. Nu a contat că marea majoritate a lor nu au avut nici în clin, nici în mînecă cu profilul ministerului în care au fost mutați. Gradele de rudenie şi loialitatea dovedită au fost cele mai importante argumente.

În primele zile la cancelaria prim-ministrului, a trebuit să mă întîlnesc cu secretarul de stat responsabil de logistică. Foarte sigur pe el, tinerelul de 30 de ani avea un ego mai mare decît clădirea Guvernului. Adus acolo personal de fostul prim-ministru, băiatul mergea toată ziua cu o maşină Audi Q7, de departe cea mai bună maşină din tot parcul auto al Guvernului. Peste cîteva săptămîni am aflat că, bineînţeles, reprezenta Guvernul şi într-una dintre cele mai bănoase comisii şi comitete ale instituţiilor de stat. Asta înseamnă cîteva mii de euro pe lună în plus faţă de salariul de secretar de stat. Fie era o coincidență fantastică, fie o bună parte din familia lui era angajată în aceeaşi clădire.

Nefiind o persoană importantă, nu prea m-am bucurat de susţinerea dînsului. Mi-a repartizat un hîrb de Laguna care este un pericol public. Mobilierul de birou era urît cu spume şi de văruit biroul s-a văruit cînd au aflat că plec. Am o bănuială că au cerut şi o dezinfectare şi o sfinţire, dacă ar fi să iau în calcul entuziasmul arătat în cele cîteva întîlniri pe care le-am avut. Ne-am descurcat de cîteva ori, la întîlnirile mai importante (cu ambasadori), împrumu­tînd fotolii de pe holurile Guvernului, ca să dăm cît de cît bine.

Zilele trecute m-am întîlnit cu un fost cursant – om implicat politic – care era convins că am plecat de la Guvern. Pentru că circul cu metroul. Am renunţat de ceva timp la maşina de serviciu, cînd am aflat cît de mulţi bani publici se irosesc pentru chestia asta. Era mirat că nu am nici cărător de mapă, ca fostul lui şef. Sîntem doi-trei zănatici în întregul sistem care am renunţat la maşina de serviciu (de data asta – un Duster aproape nou). Pe restul îi cam doare la bască, doar tehnocraţii or să plece repejor. Nu am nici SPP-ist şi îmi pare rău că aşa ratez ocazia de a mă distra copios-haios ducîndu-mă cu garda de corp în Ferentari. Mi-am imaginat, ce-i drept, de cîteva ori, cît de tare ar fi fost să văd cum s-ar fi descurcat omul la protejat, în metrou, la 7,30 dimineaţa. Bineînţeles, totul pe coloana sonoră a filmului The Body­guard, cu Whitney Houston cîntînd „I will always love you“.

-am povestit rapid cam cum e cu orele de muncă şi obsesia mea cu transparentizarea felului în care s-au cheltuit şi se vor cheltui banii publici în ministerul unde lucrez. Nu ştiu din ce motiv, dar s-a cam îngălbenit la faţă. Sper să nu renunţe la cariera politică pe care şi-o planifica. M-a întrebat de ce nu vorbesc oamenii despre problemele din interiorul ministerelor şi administraţiei publice, în general. Cel mai probabil pentru că îşi doresc să facă o carieră în interior. Cariere care nu se construiesc expunînd mizeria dinăuntru, ci acoperind-o cu talent. În plus, oamenii s-au învăţat că şefii noi paraşutaţi la conducere nu sînt acolo să facă ceva bun sau cu gînduri oneste şi de multe ori sînt ca miliţianul din Caransebeş: sînt trimişi în control, dar vin la colectat.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

nicolaeamericanul Sursaneverforgotten jpg
Apel de suflet de la un român adoptat în SUA. „Am nevoie să fac pace cu mine însumi“
„Poate frăţiorii mei vor vedea postarea şi se vor recunoaşte în aceste rânduri. Am nevoie să fac pace cu mine însumi“. Este apelul de suflet al unui român adoptat în SUA cu ani în urmă, care vrea să-și cunoască frații rămași în România.
barbat laptop 0 jpeg
Înșelăciune pe internet a hackerilor ruși. Instanța din România: „Prejudiciu redus, nu există interes public“
Un bărbat din Alba a rămas cu o pagubă de 1.000 de lei în urma unei înșelăciuni pe internet. Metoda este des folosită în ultimii ani. Banii omului au ajuns în conturile unor hackeri ruși.
tezaur alba1 jpeg
Tezaur monetar dacic „abandonat” în pădure. Autoritățile din Alba l-au lăsat să zacă timp de o lună. Poliția a deschis dosar penal
Un tezaur de monede dacice vechi de peste 2000 de ani, descoperit întâmplător într-o pădure din județul Alba, a stat „abandonat” aproape o lună de zile de autoritățile competente.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.