Kilometrul zero

Publicat în Dilema Veche nr. 615 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2015
„Cu bule“ jpeg

Ceea ce foarte multă lume ştie (sau poate afla printr-o simplă căutare pe Internet) e tot mai des ignorat de ştirile şi reportajele ziarelor şi ale posturilor de televiziune. Centrul „oficial“ al Bucureştiului, locul de unde se măsoară distanţele faţă de alte localităţi, se află în vecinătatea bisericii Sfîntul Gheorghe Nou, fiind marcat de un monument din 1938. În multe ştiri despre manifestaţiile de la începutul acestei luni, s-a vorbit însă de „kilometrul zero“ din Piaţa Universităţii: „Centrul Bucureştiului, la kilometrul zero, este blocat de peste 2.000 de manifestanţi“ (stiri.tvr.ro/miting-in-piata-universitatii); „vineri bucureştenii sînt aşteptaţi din nou la Kilometrul Zero al Bucureştiului“ (romaniatv.net); „cei peste 10.000 de oameni adunaţi la kilometrul zero n-au dat semne de oboseală“ (stirileprotv.ro); „Oamenii au început să se strîngă la Kilometrul Zero al Bucureştiului după ora 18,00“ (ziuaconstanta.ro); „8.000 de oameni, strînși la kilometrul zero al îndoliatei Capitale – Piața Universității“ (evz.ro) etc. Aceeaşi asociere de repere apare în anunţurile imobiliare: „Vă prezentăm pentru închiriere un superb apartament cu 4 camere, terasă mare, bloc construit după cutremurul din 1977, situat în Piaţa Universităţii, în Blocul Dunărea. Chiar dacă se află situat la kilometrul zero al oraşului, acest apartament beneficiază de o linişte deosebită“ (imobiliare.ro). Sursa confuziei este o metaforă creată în 1990, cînd manifestanţii din Piaţa Universităţii au decretat spaţiul respectiv „zonă liberă de neocomunism“, marcată de „kilometrul zero“ al libertăţii, al democraţiei etc.; borna instalată în faţa Teatrului Naţional este reprezentarea vizuală a acestei metafore. Acest „kilometru zero“ nu constituia un reper topografic, ci evoca speranţa în începutul unei noi perioade; din păcate, semnificaţia naturii sale metaforice pare să se fi pierdut, pentru mulţi vorbitori actuali.

Formulările neglijente pot dovedi ignoranţă şi lipsă de documentare (păcate destul de răspîndite în presa actuală), dar sînt semnificative prin ceea ce ne transmit despre specificul structurii urbane a capitalei şi despre modul în care se constituie şi se răspîndeşte toponimia populară. Aşa cum s a observat de mult, Bucureştiului i se recunoaşte o zonă cu contururi incerte, desemnată prin termenul centru, dar nu există o percepţie unitară şi stabilă asupra unui punct anume care să-i reprezinte Centrul propriu-zis. Istoricii şi memorialiştii au vorbit despre centrul negustoresc sau comercial al oraşului; urbaniştii despre centrul civic (de exemplu, Cincinat Sfinţescu, Cum să sistematizăm Bucureştiul, 1929), formulă preluată în perioada comunistă şi supravieţuind şi azi, în toponimia bucureşteană de uz curent. Centrul vechi este o formulă mai recentă, impusă cu rapiditate odată cu parţiala reconvertire turistică a unei zone care se suprapune parţial cu vechiul centru negustoresc. Centrul absolut a fost plasat, în percepţii mai mult sau mai puţin subiective, în locuri diferite, dar pare să se fi deplasat treptat spre Piaţa Universităţii. În Istoria Bucureştilor a lui G.I. Ionnescu-Gion (1899), se spune: „Centrul Bucureştilor nu mai e la Sfîntul Gheorghe-Nou, ca-n vremurile bătrîne; centrul Bucureştilor este astăzi acolo unde marile Bulevarde taie Calea Victoriei“ (p. 433); intersecţia în cauză, a cărei importanţă era legată de cea a Căii Victoriei, nu mai este azi decît un spaţiu de trecere oarecare. Peste mai multe decenii, istoricul C.G. Giurescu scria, în Istoria Bucureştilor (1966), că „Piaţa Bălcescu“ (vechea Piaţă Brătianu, actuala Piaţă a Universităţii), „centrul geografic al oraşului, va deveni şi centrul principal administrativ şi arhitectural al lui“ (p. 385). A devenit, în orice caz, centrul simbolic, perceput ca atare de locuitori, ceea ce a şi permis asocierea sa cu eticheta „kilometrul zero“.

Au circulat şi alte formule tradiţionale şi populare menite să identifice cu aproximaţie o zonă centrală: inima tîrgului şi mai ales buricul tîrgului. Ultima – o metaforă nespecifică limbii române, de vreme ce există de multă vreme umbilicus urbis Romae, şi destul de veche („buricul pustiei“ e atestat la Dosoftei) – se bucură de multă popularitate în stilul jurnalistic actual, datorită expresivităţii pe care o imprimă nota apăsat populară, uneori uşor ironică: „Peisaj apocaliptic în buricul Bucureştiului“ (libertatea.ro);

„Două maşini s-au făcut scrum după ce-au luat foc în buricul Bucureştiului“ ­­(evz­.ro); „voia să-şi deschidă galeria de artă în buricul Bucureştiului“ (adevarul.ro). Pitorescul popular este şi mai accentuat într-o formulă pleonastică glumeaţă – în centrul buricului: „au trei clienţi pe oră, deşi s-au cuibărit în centrul buricului tîrgului“ (blogmoromete.blogspot.com); „ar vinde în centrul buricului şi ar lua nişte bani frumoşi“ (zoso.ro); „o casă în centrul buricului…“ (tpu.ro).

Formulele diferite, oficiale sau populare, legate de spaţii, instituţii şi evenimente, redesenează permanent harta simbolică a oraşului.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

bucatarie jpg
Banner Laura Cosoi Gabriela Cristea
post si alimentatie jpg
Alimentația corectă în timpul Postului. Care sunt beneficiile și pentru cine nu este potrivit: „Aceste persoane ar trebui să consulte un medic”
Postul este o perioadă de introspecție și regăsire spirituală, dar și o provocare alimentară. Medicii atrag atenția asupra importanței unei diete echilibrate în această perioadă, subliniind că postul poate fi un prilej excelent pentru a adopta obiceiuri alimentare sănătoase.
Votul final asupra legii bugetului de stat pentru 2024 în plenul reunit al Parlamentului. FOTO Inquam Photos / George Călin
Cu cine votăm duminică. Care sunt partidele pro-europene și anti-europene de la alegerile parlamentare
Pe 1 decembrie au loc alegerile parlamentare. În acest an, conform datelor de la Biroul Electoral Central, s-au înscris pentru alegeri 31 de partide și alianțe, precum și 19 organizații ale minorităților naționale.
lasconi jpg
„Democrația este pusă la grea încercare”. Reacția Elenei Lasconi, după ce CCR a amânat decizia privind validarea primului tur al prezidențialelor
Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale, a reacționat cu un nou mesaj, după ce Curtea Constituțională a amânat pentru luni decizia privind validarea rezultatelor din primul tur de scrutin al alegerilor. „Nu vă bateţi joc de democraţia din România”, a transmis Lasconi.
Ardei umpluti de post jpg
Cum prepară gospodinele din Oltenia ardeii umpluți de post? Ce ingredient neașteptat folosesc
Ardeii umpluți sunt un preparat apreciat în toată România, dar în Banat aceștia au o savoare aparte, grație unui „secret” al gospodinelor din această regiune.
trufele romanesti pericol disparitie foto fb anpm jpg
Trufele românești sunt în pericol din cauza braconierilor. Cât a ajuns prețul unui kilogram din „diamantele negre ale pădurii”
Agenţia pentru Protecţia Mediului (ANPM) avertizează că trufele româneşti ar putea dispărea, din cauza braconierilor. În magazinele de specialitate acestea ajung la mii de lei.
fotovoltaice pe bloc jpg
Fotovoltaice pe blocuri: programul Urban Up, de 150 de milioane de lei, pus în dezbatere publică
Un nou program de investiţii - Urban Up, de 150 de milioane de lei, destinat asociaţiilor de proprietari în vederea instalării de panouri fotovoltaice pe blocuri, a fost pus vineri în dezbatere publică pe site-ul Miisterului Energiei.
tudor chirila jpeg
„Un scenariu foarte posibil”. Ce spune Tudor Chirilă despre amânarea deciziei CCR privind primul tur al prezidențialelor
Tudor Chirilă a criticat Curtea Constituțională a României (CCR) care a amânat decizia privind primul tur al prezidențialelor pe 2 decembrie, la o zi după alegerile parlamentare.