Justitia est fundamentum regnorum

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
În semn de respect și gratitudine jpeg

├Än anul 1998, Petre Bala╚Ö, judec─âtor de carier─â din Arad, deta╚Öat ├«n func╚Ťia de secretar general al Ministerului Justi╚Ťiei, a propus alegerea unei devize, ca atribut identitar al institu╚Ťiei (ministerul ╚Öi instan╚Ťele judec─âtore╚Öti au beneficiat ├«n acea perioad─â de spiritul gospod─âresc al lui Petre Bala╚Ö, iar ast─âzi, c├«nd el nu mai este printre noi, ├«mi amintesc cu recuno╚Ötin╚Ť─â de devotamentul s─âu institu╚Ťional f─âr─â fisur─â ╚Öi de eficien╚Ťa sa administrativ─â f─âr─â sincope). Nimic nu mi s-a p─ârut mai potrivit dec├«t adagiul justitia est fundamentum regnorum. De╚Öi ├«╚Öi are originile ├«n scrierile unor autori latini ÔÇô Cicero, Salustiu ╚Öi Virgiliu ÔÇô, adagiul a fost formulat mult mai t├«rziu. ├Ämp─âratul austriac Francisc I l-a ales ca deviz─â proprie, ceea ce poate s─â par─â paradoxal, dar nu a fost singurul autocrat cu preten╚Ťia de a ├«nf─â╚Ťi╚Öa un sistem de guvernare ├«ntemeiat pe dreptate. De altfel, termenul german Staatsrecht ├«╚Öi are originea ├«n timpul domniei regelui prusac Frederic cel Mare. A mai trecut ├«ns─â ceva timp p├«n─â c├«nd conceptul de stat de drept a fost asociat indisolubil cu sistemul democra╚Ťiei constitu╚Ťionale. Adagiul era ╚Öi este potrivit ca deviz─â a Ministerului Justi╚Ťiei, ├«ntruc├«t con╚Ťine ╚Öi un principiu de construc╚Ťie institu╚Ťional─â, la fel de necesar atunci, ca ╚Öi acum.

Justi╚Ťia este fundamentul statelor ├«n dou─â sensuri esen╚Ťiale. Mai ├«nt├«i, ├«nsu╚Öi sistemul de guvernare ╚Öi dreptul obiectiv, ├«n╚Ťeles ca ansamblul normelor juridice, trebuie s─â se ├«ntemeieze pe ideea de dreptate ╚Öi pe spiritul de echitate, ╚Ťin├«nd seama de straturile semantice succesive ╚Öi de criteriile rafinate ╚Öi cristalizate ├«n istoria g├«ndirii politice, de la Aristotel p├«n─â la autorii contemporani. ├Än acest sens general, termenul de justi╚Ťie este sinonim cu acela de dreptate. ├Äntr-un sens special, justi╚Ťia este, cum se ╚Ötie, o putere a statului, cu organizare ╚Öi func╚Ťii proprii, stabilite ├«n Constitu╚Ťie. Sensul special nu se deta╚Öeaz─â de cel general, ci este impregnat de acesta. Puterea judec─âtoreasc─â ╚Öi, ├«ntr-o accep╚Ťie mai larg─â, autoritatea judec─âtoreasc─â (├«n care este inclus ╚Öi Ministerul Public), pentru a putea ├«nf─âptui dreptatea, trebuie s─â fie ele ├«nsele alc─âtuite pe temeiul acestei valori. Sub aspect intrinsec, instan╚Ťele judec─âtore╚Öti ╚Öi parchetele nu ar putea func╚Ťiona eficient dac─â magistra╚Ťii ╚Öi cei din structurile auxiliare ar avea sentimentul c─â s├«nt nedrept─â╚Ťi╚Ťi unii fa╚Ť─â de al╚Ťii, sub aspectul salariz─ârii, al volumului de munc─â sau al promov─ârii. Sub aspect extrinsec, rela╚Ťia dintre sistemul justi╚Ťiei ╚Öi societate ar putea genera sentimente de nedreptate, din perspective diferite: magistra╚Ťii s-ar putea considera nedrept─â╚Ťi╚Ťi ├«n raport cu statutul celorlalte puteri ale statului (acest sentiment a fost foarte intens ├«n perioada 1990-1996); demnitarii ╚Öi parlamentarii ar putea aprecia c─â s├«nt defavoriza╚Ťi ├«n raport cu magistra╚Ťii; mai grav, cet─â╚Ťenii ar putea avea un sentiment de nedreptate ╚Öi chiar de revolt─â fa╚Ť─â de demnitari, parlamentari ╚Öi magistra╚Ťi.

Prea mult─â patim─â ╚Öi prea pu╚Ťin─â ra╚Ťiune ├«nso╚Ťesc trei teme aflate ast─âzi pe prima pagin─â a agendei publice, teme aflate, ├«ntr-un fel sau altul, sub semnul sentimentelor de nedreptate, intrinsec─â sau extrinsec─â, n─âscute ├«n leg─âtur─â cu sistemul de justi╚Ťie: pensiile de serviciu (impropriu denumite speciale, ├«n cazul magistra╚Ťilor), desfiin╚Ťarea Sec╚Ťiei de Investigare a Infrac╚Ťiunilor din Justi╚Ťie (SIIJ), care func╚Ťioneaz─â ├«n cadrul Ministerului Public, ╚Öi am├«narea sine die a concursului de admitere la Institutul Na╚Ťional al Magistraturii. F─âr─â a diminua importan╚Ťa primelor dou─â teme, despre care poate voi scrie ├«n viitor, totu╚Öi cea mai grav─â problem─â este imposibilitatea de organizare a concursului de admitere la INM ├«n anul 2020 ╚Öi riscul de a prelungi criza ╚Öi ├«n acest an. Cauza problemei este dubl─â: la ├«nceputul anului trecut, Curtea Constitu╚Ťional─â a invalidat norma legal─â care delega CSM atribu╚Ťia de a adopta regulile de organizare a concursului de admitere la INM, iar Parlamentul nu a respectat termenul de 45 de zile ├«n care avea obliga╚Ťia s─â legifereze ├«n acest domeniu. C├«nd, ├«n sf├«r╚Öit, legea a fost votat─â, intrarea ei ├«n vigoare a fost am├«nat─â ca urmare a unei noi sesiz─âri de neconstitu╚Ťionalitate.

Sentimentul de nedreptate generat de aceast─â situa╚Ťie are multiple nuan╚Ťe. Ineficien╚Ťa Parlamentului a generat o criz─â de personal ├«n sistemul instan╚Ťelor judec─âtore╚Öti ╚Öi ├«n sistemul Ministerului Public: exist─â deja 550 de posturi de magistrat vacante, iar num─ârul va cre╚Öte p├«n─â la 1.000 dac─â nu se va putea organiza nici ├«n acest an concursul de admitere. Consecin╚Ťa este cre╚Öterea volumului de munc─â pentru fiecare magistrat ╚Öi a duratei de solu╚Ťionare a dosarelor; cum se ╚Ötie, am├«narea drept─â╚Ťii echivaleaz─â de multe ori cu negarea drept─â╚Ťii, ceea ce nemul╚Ťume╚Öte, din perspective diferite, at├«t pe magistra╚Ťi, c├«t ╚Öi pe justi╚Ťiabili. Discursul unor parlamentari las─â s─â se ├«ntrevad─â o strategie periculoas─â de diminuare a rolului INM  ├«n procesul de selec╚Ťie ╚Öi de formare profesional─â a magistra╚Ťilor, sub pretextul c─â o asemenea profesie presupune experien╚Ť─â de viat─â ╚Öi practic─â ├«ndelungat─â. Argumentul nu ╚Ťine seama de realitatea specific─â sistemului de drept continental care a generat ╚Öi a consolidat solu╚Ťia magistra╚Ťilor de carier─â (judec─âtorii ╚Öi procurorii s├«nt selec╚Ťiona╚Ťi la scurt timp dup─â terminarea studiilor juridice ╚Öi forma╚Ťi ├«n institute speciale), spre deosebire de sistemul anglo-saxon (├«n care magistra╚Ťii s├«nt selec╚Ťiona╚Ťi dintre juri╚Ötii care au experien╚Ť─â ├«ndelungat─â ├«n alte profesii). Solu╚Ťia din sistemul continental nu este cea mai bun─â, dar nici o ╚Ťar─â din acest sistem nu s-a aventurat s─â o schimbe. Ceea ce se dore╚Öte, de fapt, este abandonarea criteriilor de competen╚Ť─â ╚Öi de integritate, f─âr─â de care nu ar putea exista nici independen╚Ťa puterii judec─âtore╚Öti, nici autonomia Ministerului Public. Ne-am ├«ntoarce la situa╚Ťia existent─â ├«n perioada 1990-1996, c├«nd sentimentul de nedreptate era generalizat la nivelul ├«ntregii societ─â╚Ťi. Or, f─âr─â dreptate, statele se clatin─â ╚Öi se pr─âbu╚Öesc.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.