Jus cogens

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 954 din 21 ÔÇô 27 iulie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Pentru a face saltul din sfera moral─â ├«n cea juridic─â, respectarea unei norme care prescrie comenzi sau interdic╚Ťii pentru destinatarii ei trebuie s─â fie asigurat─â nu numai prin for╚Ťa valorilor ╚Öi principiilor etice, ci ╚Öi prin institu╚Ťii de coerci╚Ťie efectiv─â. Norma respectiv─â devine astfel obligatorie ├«n sens juridic.

├Än ordinea intern─â, statele joac─â acest rol de coerci╚Ťie, care trebuie s─â r─âm├«n─â ├«ns─â doar complementar temeiului consensual al normei juridice. Dreptul for╚Ťei este ├«nlocuit astfel cu for╚Ťa dreptului. Aceste dou─â sintagme exprim─â o dilem─â veche. Cine are c├«╚Ötig de cauz─â ├«ntr-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate? Semnifica╚Ťia termenului drept nu se confund─â ├«n cele dou─â sintagme. Milenii de-a r├«ndul, cel mai puternic a ├«nvins ├«n conflictele dintre indivizi sau dintre grupuri. Adagiul lui Hobbes, homo homini lupus, surprinde esen╚Ťa dreptului for╚Ťei ├«ntr-o lume ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre cei care au putere ╚Öi cei care nu au putere. ├Äntr-o asemenea lume nu exist─â ├«nc─â percep╚Ťia drept─â╚Ťii. Ideile dreptului natural au f─âcut posibil─â distinc╚Ťia dintre putere ╚Öi dreptate. Dreptul, ca sistem normativ, a ├«ncetat s─â mai fie doar un fenomen de putere, dob├«ndind dimensiunea echit─â╚Ťii, adic─â a devenit ars aequi et boni, ├«n exprimarea jurisconsultului Celsus, care a rezumat evolu╚Ťia filosofiei morale ╚Öi a g├«ndirii juridice din vechea lume greco-roman─â, ├«n principal ideile lui Aristotel ╚Öi cele ale lui Cicero. For╚Ťa dreptului a ├«nceput s─â ├«nlocuiasc─â dreptul for╚Ťei pe m─âsur─â ce conflictele nerezolvate prin ├«n╚Ťelegerea p─âr╚Ťilor nu au mai fost l─âsate la dispozi╚Ťia celui mai puternic, ci au fost date ├«n competen╚Ťa unui ter╚Ť (judec─âtor, arbitru, mediator), c─âl─âuzit de principiul echit─â╚Ťii, din care izvor─â╚Öte legitimitatea. Cel care ├«mparte dreptatea trebuie s─â fie nu at├«t mai puternic, c├«t mai drept dec├«t p─âr╚Ťile ├«n litigiu, fie ele indivizi sau entit─â╚Ťi juridice colective. Dar solu╚Ťia pronun╚Ťat─â de un asemenea ter╚Ť, dac─â nu este urmat─â ├«n mod voluntar de c─âtre p─âr╚Ťi, trebuie s─â fie executat─â de cineva mai puternic dec├«t oricare dintre acestea. Dreptul ca expresie a echit─â╚Ťii ╚Öi a binelui se impune prin el ├«nsu╚Öi, adic─â prin for╚Ťa sa intrinsec─â, pentru cei care ├«n╚Ťeleg ╚Öi accept─â aceste valori. Pentru cei care le refuz─â, dreptul are nevoie ╚Öi de for╚Ť─â extrinsec─â. Statul, ca form─â de organizare a puterii comunitare, indiferent de regimul politic sub care se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â, ├«ndepline╚Öte, de regul─â, aceast─â func╚Ťie. Actele de dreptate ╚Öi executarea lor trebuie s─â urmeze regulile procesului echitabil, dar nu doar sporadic ╚Öi aleatoriu, ca ├«n cazul unor despo╚Ťi lumina╚Ťi, ci ├«n mod constant ╚Öi controlabil. Ultimele dou─â condi╚Ťii s├«nt ├«ndeplinite numai de c─âtre statele structurate ├«n acord cu principiile democra╚Ťiei constitu╚Ťionale. Nu s-a inventat p├«n─â ast─âzi alt regim politic care s─â asigure nu numai separa╚Ťia puterilor statului, ci ╚Öi controlul lor reciproc, ceea ce presupune c─â ele s├«nt egale, inclusiv sub aspectul legitimit─â╚Ťii. F─âr─â aceast─â condi╚Ťie de egalitate, adic─â f─âr─â a fi independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â, puterea judec─âtoreasc─â nu ar putea aplica dreptul ca ars aequi et boni ╚Öi nu ar putea asigura domnia legii.

Ordinea interna╚Ťional─â este diferit─â de ordinea intern─â mai ales din perspectiva efectivit─â╚Ťii normelor juridice. Instituite prin tratate interna╚Ťionale, bilaterale ╚Öi multilaterale, f─âr─â a exclude izvoarele cutumiare, aceste norme au o for╚Ť─â obligatorie ├«ntemeiat─â ├«n primul r├«nd pe principiul pacta sunt servanda, dublat de principiul reciprocit─â╚Ťii. Respectul cuv├«ntului dat este un imperativ moral care prime╚Öte valoare juridic─â ├«n contracte, iar tratatele interna╚Ťionale au o natur─â contractual─â. Statele care le-au ├«ncheiat au obliga╚Ťia s─â le respecte, tot astfel cum contractele din ordinea intern─â trebuie s─â fie respectate de c─âtre p─âr╚Ťi. Exist─â ├«ns─â norme interna╚Ťionale care au o for╚Ť─â obligatorie special─â, adic─â au caracter imperativ; sursa for╚Ťei lor juridice, considerat─â ca fiind dreptul natural, este mai presus de voin╚Ťa statelor contractante. Aceste norme imperative sau peremptorii s├«nt desemnate cu locu╚Ťiunea latin─â jus cogens. Contestate mult─â vreme, ele au fost recunoscute treptat, mai ales dup─â al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än articolul 53, fraza I, din Conven╚Ťia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, norma imperativ─â a dreptului interna╚Ťional general este definit─â ca fiind ÔÇ×o norm─â acceptat─â ╚Öi recunoscut─â de comunitatea interna╚Ťional─â a statelor ├«n ansamblul ei, drept norm─â de la care nu este permis─â nici o derogare ╚Öi care nu poate fi modificat─â dec├«t printr-o nou─â norm─â a dreptului interna╚Ťional general av├«nd acela╚Öi caracterÔÇŁ. ├Än prima fraz─â a textului aceluia╚Öi articol s-a statuat c─â este nul tratatul ├«ncheiat cu ├«nc─âlcarea unei asemenea norme. Exemple de norme interna╚Ťionale imperative s├«nt cele care interzic genocidul, sclavia ╚Öi comer╚Ťul cu sclavi, r─âzboiul de agresiune ╚Öi expansiune teritorial─â.

Procesul ├«ndelungat de recunoa╚Ötere a normelor imperative de drept interna╚Ťional a fost ├«nso╚Ťit ╚Öi urmat de un proces ╚Öi mai dificil de instituire a unui complex de sanc╚Ťiuni, diferite de cele din dreptul intern, f─âr─â de care aceste norme ar r─âm├«ne simple declara╚Ťii de inten╚Ťii. Eficien╚Ťa acestor sanc╚Ťiuni a fost mereu dezb─âtut─â ╚Öi pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii. Dup─â implozia sistemului comunist s-a n─âscut speran╚Ťa c─â asigurarea respect─ârii normelor imperative va fi posibil─â printr-un sistem mai coerent ╚Öi mai eficace de sanc╚Ťiuni interna╚Ťionale. Anexarea peninsulei Crimeea de c─âtre Rusia ├«n anul 2014, r─âzboiul din estul Ucrainei ├«nceput ├«n aceea╚Öi perioad─â ╚Öi recenta ÔÇ×opera╚Ťiune special─âÔÇŁ desf─â╚Öurat─â de armata rus─â par s─â compromit─â aceast─â speran╚Ť─â, ├«n primul r├«nd pentru c─â nu mai exist─â ÔÇ×o comunitate interna╚Ťional─â a statelor, ├«n ansamblul eiÔÇŁ, care s─â aib─â o viziune comun─â sau cel pu╚Ťin necontradictorie asupra normelor imperative (jus cogens) ╚Öi asupra sanc╚Ťiunilor aplicabile ├«n cazul ├«nc─âlc─ârii lor. Men╚Ťinerea acestei speran╚Ťe este ├«ns─â singura ╚Öans─â de a nu reveni ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale la dreptul for╚Ťei, dup─â eforturi, sacrificii ╚Öi suferin╚Ťe enorme pentru acceptarea for╚Ťei dreptului.

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.