Jurnalism în criză

Publicat în Dilema Veche nr. 288 din 20 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

România a trecut prin ani buni de lupte politice crîncene, de tulburări post-revoluţionare, de mineriade şi căderi bruşte de guvern. Orice s-ar spune, astăzi lucrurile sînt mult mai liniştite. Chiar dacă repercusiunile crizei economice mondiale stîrnesc unele îngrijorări sau dacă un preşedinte imprevizibil şi nişte politicieni incorigibili agită din cînd în cînd viaţa politică, epoca marilor frămîntări a trecut. Iar presa, care s-a hrănit ani la rînd din evenimente importante şi ştiri-bombă (cu adevărat), a rămas, încet-încet, fără subiecte. Dezvăluirile de interes naţional care într-o vreme se ţineau lanţ s-au transformat în can-can-uri. Mari secrete sau decizii politice (de care altădată depindea în bună parte soarta multor oameni) au devenit astăzi nişte jalnice destăinuiri de culise, fără nici un fel de miză. Tonul precipitat şi alarmant al multor prezentatori de ştiri de televiziune (desprins încă din agitaţii ani ’90) e adesea într-o caraghioasă discordanţă cu evenimentele prezentate. Şi pare că s-a pus definitiv semnul egalităţii între ştirea gravă şi faptul divers. Unii jurnalişti care făceau parte dintr-un nucleu al presei de opoziţie (la ceea ce ei numeau adesea regim cripto-comunist) scriu sau vorbesc astăzi cu aceeaşi frenezie despre crime, violuri şi accidente. Alţii au rămas să disece în vechiul mod militant situaţia politică. Caută mereu duşmanul sau vinovatul, parcă fără să observe nuanţele mereu schimbătoare care, în timp, au apărut între alb şi negru. Formaţi ca jurnalişti în vremuri grele, nu sînt adaptabili la o situaţie mai paşnică. Mecanismul de funcţionare a presei e tot mai bine pus la punct (avem deja cîteva televiziuni specializate în ştiri care de mare folos ne-ar fi fost pe cînd nu existau), dar subiectele sînt tot mai firave şi se merge pe căi deja bătute. Nu e deloc de mirare că audienţa scade întruna. Oamenii şi-au pierdut interesul. Ei ştiu că, de fapt, ceea ce se întîmplă pe ecran nu-i priveşte şi preferă ficţiunea, unei informaţii reale, dar irelevante. Vara, lucrurile stau şi mai rău. La două minute după ce s-a produs un mic cutremur, el este deja povestit pe ecranele televizoarelor cu toate datele (magnitudine, epicentru etc.). Remarcabilă reacţie şi mobilizare jurnalistică, bună strategie de a vorbi pe rînd cu specialişti în seismologie, cu experţi în construcţii, cu şefi ai echipelor de intervenţie, cu oameni de pe stradă, remarcabil exerciţiu. Pare neîndoielnic că, în cazul unui cutremur grav, presa românească îşi va face pe deplin datoria (spre deosebire de ce s-a întîmplat în 1977). Doar că, din fericire pentru populaţie, recentele cutremure din Marea Neagră şi din Vrancea n-au produs nici un fel de pagube sau victime. Asta n-a împiedicat însă televiziunile de ştiri să întoarcă problema pe toate feţele, zile în şir. La fel s-a întîmplat şi săptămîna trecută, cu ocazia unui tragic accident de circulaţie în care 13 persoane şi-au pierdut viaţa. S-a stabilit destul de repede că vinovat fusese şoferul. În ciuda tragismului însă, prea multe de comentat despre accident nu erau. Dar mecanismul bine uns al televiziunilor s-a pornit din nou pe tocat, de la A la Z, adică de la ştirea propriu-zisă, pînă la amănunte din viaţa victimelor, impresii de la înmormîntare şi tot felul de detalii de-a dreptul morbide. Toate aceste evenimente meritau cîte o ştire, dar nu cîte un lung serial siropos. În asemenea situaţii parcă dispar orice alte subiecte şi îţi vine să te şi întrebi dacă nu cumva televiziunile au fost salvate astfel de la întreruperea programului, iar ziarele " de la distribuţia unor ediţii cu pagini albe. Modelul lor este, pe undeva, cel al mass-media din Occident, numai că acolo se tratează astfel cutremurele grave, problema morţilor din atentate sau din războaie, accidentele cu implicaţii speciale, chestiunile care pot prezenta un interes sau altul pentru viaţa multor oameni. Ştirile acelea au un sens, pot provoca dezbateri cu substanţă şi chiar decizii politice. Importanţa subiectelor e bine cumpănită, iar excesele sînt accidentale. Adevărul este că o televiziune serioasă are nevoie de mult mai multe investiţii decît cele de care au parte ale noastre. Printre altele, ar fi nevoie de programe gîndite pe termen lung, de reportaje proprii, de cultivarea interesului public pentru lucruri importante care se întîmplă nu doar în România, de o selecţie potrivită a invitaţilor, de o mult mai mare variaţie a celor care sînt chemaţi să-şi spună părerea avizată (nu să flecărească) despre un lucru sau altul. Altfel, indiferent de modelele după care lucrezi, bătutul apei în piuă produce acelaşi efect: apa chioară.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cu ce vom înlocui centralele pe gaze care vor fi interzise în UE. Patru din zece români susţin că preţurile pompelor de căldură sunt prea mari
Patru din zece români sunt de părere că preţul prea mare al pompelor de căldură este principalul impediment în achiziţie. Așa arată un nou studiu făcut în contextul în care centralele de apartament pe gaze vor fi interzise.
image
Istoric înfiorat de traiul primitiv al românilor din Ținutul Pădurenilor: „Credința lor, amintiri ale păgânismului de altădată”
Primele cercetări ample ale comunităților din Ținutul Pădurenilor au avut loc în secolul al XIX-lea. Omul de știință Teglaș Gabor a călătorit în satele izolate din Munții Poiana Ruscă și a rămas uimit traiul localnicilor și de obiceiurile bizare păstrate cu sfințenie de aceștia.
image
A fost votat orașul ideal - lider mondial la calitatea vieții în 2024. București, salt spectaculos în clasament
Pentru al treilea an consecutiv, o capitală europeană a fost desemnată drept „orașul ideal al lumii” dintre cele 173 nominalizate în „Indicele Global al Calității Vieții”. Capitala României se află de asemenea în acest clasament mondial.

HIstoria.ro

image
Rafinăria Petrobrazi: o istorie care se scrie încă
90 de ani de istorie – și ce istorie! Fondată în 1934, Rafinăria Petrobrazi – pe care oamenii au cunoscut-o și sub denumirile Rafinăria Creditul Minier, Rafinăria nr. 7 sau Rafinăria Brazi – a fost și a rămas un reper al comunei Brazi.
image
Ghinionul lui Tiberiu, „împăratul care nu iubea Roma”
Antonio Spinosa, în eseul Tiberiu – Împăratul care nu iubea Roma, abordează o temă des invocată de mine pînă acum: Rolul imens pe care-l îndeplinește scrierea unui istoric în imaginea transmisă posterității de prezentul în care a trăit și activat o personalitate.
image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.