Joaca de-a America

Publicat în Dilema Veche nr. 867 din 19 - 25 noiembrie 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Alegerile americane au fost tr─âite cu intensitate pe malul D├«mbovi╚Ťei. A existat convingerea unanim─â c─â aceste alegeri au avut o semnifica╚Ťie cu mult mai mare dec├«t aceea a desemn─ârii pre╚Öedintelui celei mai puternice ╚Ť─âri din lume, aliatul nostru strategic principal. Acum a fost vorba mai mult despre r─âzboiul cultural care a cuprins democra╚Ťiile ├«n ultimii ani. Ca orice dezvoltare occidental─â, ╚Öi acest r─âzboi cultural ├«ntre conservatori ╚Öi progresi╚Öti vine la noi prin imita╚Ťie. F─âr─â s─â fim ├«n mod natural conservatori sau progresi╚Öti, ne juc─âm ÔÇ×de-aÔÇť. Juc─âm tot mai serios, tot mai ├«ncr├«ncenat, p├«n─â c├«nd devenim.

Voi, cei care a╚Ťi copil─ârit ├«n comunism, mai ╚Ťine╚Ťi minte cum ne jucam de-a ÔÇ×cauboii ╚Öi indieniiÔÇŁ? Sau de-a Winnetou? ÔÇ×Eu eram WinnetouÔÇŁ, ÔÇ×eu eram Old ShatterhandÔÇŁ ╚Öi d─â-i joac─â! ├Än min╚Ťile noastre de copii, spa╚Ťiul acela tipic cartierelor comuniste, maidanele dintre blocuri pe unde se mai g─âseau scheletul metalic al c├«te unui leag─ân ╚Öi c├«teva b─ânci rupte, ╚Öantierele nelipsite din cartierele anilor ╩╝80 ori curtea c├«te unei ╚Öcoli deveneau preerie pe care alergau cirezi enorme de bizoni sau p─âduri appalachiene, c├«te o tuf─â jerpelit─â devenea cort de apa╚Ö ╚Öi c├«te o b─âltoac─â ce nu putea fi s─ârit─â cu un singur pas devenea r├«u greu de trecut cu calul. Care cal erau propriile noastre picioare.

Genera╚Ťiile care, ├«ns─â, n-au cunoscut sau au cunoscut prea pu╚Ťin acest gen de copil─ârie pauper─â se joac─â ╚Öi ele de-a America. Nu printre blocuri, ci pe Facebook. Nu de-a ÔÇ×cauboii ╚Öi indieniiÔÇŁ, ci de-a conservatorii ╚Öi progresi╚Ötii. ÔÇ×Eu eram TrumpÔÇŁ, ÔÇ×eu eram Ocasio CortezÔÇŁ ╚Öi d─â-i h├«rjoan─â! Voi, cei care a╚Ťi copil─ârit ├«n comunism, mai ╚Ťine╚Ťi minte cum re╚Ťineam replici ╚Öi gesturi ale eroilor de prin filme sau c─âr╚Ťi care ÔÇ×eramÔÇŁ? A╚Öa ╚Öi ei. Face Trump scandal c─â s-au furat alegerile ╚Öi vine comunismul ├«n America, ÔÇ×TrumpiiÔÇŁ no╚Ötri fac scandal c─â s-au furat alegerile ╚Öi vine comunismul ├«n America. Vrea Ocasio Cortez liste cu trumpi╚Ötii americani ╚Öi ru╚Öinarea lor public─â, vor ╚Öi ÔÇ×Ocasio CorteziiÔÇŁ no╚Ötri liste cu Trumpii de pe la noi ╚Öi ru╚Öinarea lor public─â.

├Än acest peisaj cu aparen╚Ť─â ludic─â exist─â, totu╚Öi, ceva ce ├«nghea╚Ť─â sur├«sul pe buzele privitorului. Rom├ónii care se joac─â azi de-a conservatorii ╚Öi progresi╚Ötii americani pe Facebook nu s├«nt copii. S├«nt adul╚Ťi. S├«nt prea ├«n v├«rst─â ca s─â-i mai b─ânuie╚Öti c─â spun copil─ârii ╚Öi s├«nt prea tineri ca s─â-i b─ânuie╚Öti c─â au dat ├«n mintea copiilor. Ei s├«nt prima genera╚Ťie cu adev─ârat post-comunist─â a Rom├óniei. A╚Öa c─â ce fac ei pe Facebook sau pe unde se mai prind nu e chiar joac─â. E ├«nc─â neclar ce calit─â╚Ťi au, e ├«nc─â neclar ce produc, dar o tr─âs─âtur─â se i╚Ťe╚Öte tot mai clar ├«n personalitatea lor: s├«nt intoleran╚Ťi. Le place cenzura (dorin╚Ťa lor cea mai puternic─â este s─â nu cumva s─â se aud─â ├«n public vreo vorb─â contrar─â ideilor lor) ╚Öi nu accept─â o lume polimorf─â: to╚Ťi trebuie s─â fie ca ei. Acum, ÔÇ×to╚Ťi trebuie s─â fie ca eiÔÇŁ e pu╚Ťin imprecis spus. ÔÇ×To╚Ťi trebuie s─â fie a╚Öa cum cred ei c─â s├«ntÔÇť ar fi mai precis. ├Än realitate, ╚Öi ei s├«nt pui de rom├óni sadea prezent├«nd toate n─âravurile na╚Ťionale: au duble, triple ╚Öi cvadruple standarde, au o foarte subiectiv─â ├«n╚Ťelegere a drept─â╚Ťii, fie ea social─â sau juridic─â, s├«nt slabi la subsidii de orice fel, dup─â vorba de odinioar─â a lui P.P. Carp (ÔÇ×rom├ónul se na╚Öte elev, tr─âie╚Öte func╚Ťionar ╚Öi moare pensionarÔÇŁ), s├«nt gata s─â tranzac╚Ťioneze mai degrab─â dec├«t s─â apere, s├«nt r─âi la vorb─â ╚Öi pu╚Ťini la fapte etc. ├Än mintea lor, ├«ns─â, s├«nt impecabili ╚Öi f─âr─â de fisur─â, statui aseptice ╚Öi egale. A╚Öa trebuie s─â fie toat─â lumea!

E prea pu╚Ťin s─â-i nume╚Öti arogan╚Ťi, c─âci convingerile lor au tensiunea fanatismului. To╚Ťi par gata de r─âzboi. ╚śi de-o parte, ╚Öi de cealalt─â, mentalitatea e aceea╚Öi: avem ├«n fa╚Ť─â inamici, trebuie s─â-i distrugem ca s─â nu ne distrug─â ei pe noi. ╚śi, mai ales, nu s├«nt acceptate dec├«t solu╚Ťii definitive.

Genera╚Ťiile post-comunismului rom├ónesc pare c─â au ├«nv─â╚Ťat mai multe de la cei de aceea╚Öi v├«rst─â din Occident dec├«t de la p─ârin╚Ťii lor. Adaug imediat c─â nu se poate spune dac─â e mai bine sau mai r─âu. Asemenea aprecieri nu mai conteaz─â din moment ce oamenii au c─âzut de acord c─â civiliza╚Ťia se construie╚Öte prin ruptur─â de trecut ╚Öi nu prin respect ╚Öi continuitate. A╚Öa se face c─â ceea ce ╚Ötiu despre comunism aceste genera╚Ťii nu se bazeaz─â pe experien╚Ťa direct─â a p─ârin╚Ťilor ╚Öi bunicilor, ci pe ├«nv─â╚Ť─âturile despre comunism din campusurile unor ╚Ť─âri care l-au contemplat de departe; la fel, a╚Öa se face c─â experien╚Ťele extrem de complicate ale Occidentului ├«n materie colonial─â sau ├«n materia persecu╚Ťiilor religioase, altfel complet str─âine Rom├óniei, s├«nt asumate ╚Öi exhibate aici sub privirile nedumerite ale publicului local. ├Än paradigma importului de forme care, repetate fiind, ajung s─â-╚Öi creeze fondul (dup─â Lovinescu, asta este re╚Ťeta occidentaliz─ârii Rom├óniei), vom ajunge ╚Öi noi s─â descoperim ├«n istoria noastr─â resping─âtoare episoade coloniale ╚Öi cutremur─âtoare represiuni inchizitoriale.

Mul╚Ťi dintre amicii mei care se simt ÔÇ×conservatoriÔÇŁ sufer─â de un bovarism ce se dovede╚Öte a fi incurabil. Nemul╚Ťumi╚Ťi, probabil, c─â s├«nt rom├óni (de╚Öi, pentru un conservator, asta nu e chiar ├«n regul─â!), ei se joac─â de-a conservatorii americani ├«n plin─â realitate rom├óneasc─â. Ar vrea, cred, s─â-╚Öi proiecteze personalit─â╚Ťile ├«ntr-o lume ├«n care op╚Ťiunile lor chiar au greutate, cum ar fi lumea anglo-saxon─â. Acolo ai partide conservatoare puternice, acolo se joac─â politica mare, important─â, cu consecin╚Ťe istorice, acolo ai personajele istorice care ne/le s├«nt modele, acolo Biserica e important─â politic, acolo e FoxNews. Aici, la noi, ce avem? Ce poate fi m─âre╚Ť conservator ├«n ╚Ťara ├«n care denumirea ÔÇ×Partidul ConservatorÔÇŁ este marc─â ├«nregistrat─â a lui Dan Voiculescu? Asta spune, nu doar juridic ╚Öi politic, ci ╚Öi simbolic, cam totul.

├Än partea cealalt─â, s-a alc─âtuit falanga noii st├«ngi: oameni care vorbesc o romglez─â ridicol─â, ├«njur─â ortodoxia f─âr─â s─â ╚Ötie nimic despre ea, se opun capitalismului f─âr─â s─â-l ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi f─âr─â s─â-l fi practicat m─âcar o secund─â, promotori ai identit─â╚Ťilor fluide ╚Öi ai lipsei oric─ârei ierarhii, inclusiv a meritocra╚Ťiei, cu o poft─â a distrugerii care evoc─â nevroza. Dac─â amicii ÔÇ×conservatoriÔÇŁ s├«nt bovarici, personajele ÔÇ×progresisteÔÇŁ ale jocului de-a America s├«nt direct ignorante. Nu doar c─â nu ╚Ötiu ce distrug, dar nici nu-i intereseaz─â s─â ╚Ötie. ╚śi ei s├«nt neferici╚Ťi c─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia asta minor─â ╚Öi marginal─â, ╚Ťara unde socialismul se traduce ca pesedism. P├«n─â de cur├«nd, nu le pl─âcea America. Se uitau cu jind la Canada sau la ╚Ť─ârile Europei de Nord. Avansul st├«ngii ├«nfierb├«ntate din Statele Unite, ├«ns─â, le-a (re)aprins pasiunea.

Entuziasmul progresi╚Ötilor rom├óni de dup─â alegerile americane din 2020 este perfect egal cu cel al conservatorilor rom├óni din 2016. A╚Öa cum tr─âiau conservatorii victoria lui Trump atunci, tr─âiesc progresi╚Ötii de azi victoria lui Biden, anume cu siguran╚Ťa c─â e ceva definitiv, c─â omenirea a luat-o ├«n direc╚Ťia cea bun─â, c─â nedrept─â╚Ťile lumii se r─âzbun─â, c─â tirania a c─âzut.

At├«t de deosebi╚Ťi, ÔÇ×conservatoriiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×progresi╚ÖtiiÔÇŁ de la noi seam─ân─â m─âcar ├«n asta: nu ├«n╚Ťeleg c─â ├«n politic─â nimic nu e definitiv. Dar, desigur, de dragul jocului, ne putem comporta ca ╚Öi cum ar fi...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.