Javră, adică vorbăreţ

Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Termenul peiorativ javr─â nu a avut dintotdeauna agresivitatea pe care o transmite ast─âzi, ca epitet injurios adresat at├«t c├«inilor, c├«t ┼či ÔÇô mai ales ÔÇô oamenilor. Cuv├«ntul are atest─âri destul de vechi ├«n dic┼úionarele noastre. Este prezent, mai ├«nt├«i, ├«n dic┼úionarul latin-rom├ón al lui Theodor Corbea, manuscris de la sf├«r┼čitul secolului al XVII-lea (editat de Mihai-Alin Gherman ├«n 2001), ca traducere pentru latinescul nugax, ├«n seria de sinonime ÔÇ×b├«rfitor, mahler [= flecar], javr─âÔÇť. ├Än Dic┼úionarul de la Buda, din 1825, javr─â (cu varianta jeavr─â) era definit ca ÔÇ×vreun c├«neÔÇť, dar ┼či cu referire la abuzul de vorb─ârie: ÔÇ×clef─âitorÔÇť (adic─â l─âtr─âtor sau clevetitor), echivalat cu -jaseur din francez─â, nugator din latin─â etc. ├Än acela┼či dic┼úionar era ├«nregistrat verbul a jevri (sau javri), explicat prin sinonimele ÔÇô azi, ├«n mare parte, populare, regionale ┼či ├«nvechite ÔÇô a bleh─âi, a clef─âi, a flenc─âni; substantivul jevrire ├«nsemna ÔÇ×a c─âruiva c├«ineÔÇť, dar ┼či ÔÇ×clef─âire, flenc─ânireÔÇť. Cuv├«ntul pare a fi legat, ├«n primele sale atest─âri, mai ales de vorb─ârie, de tr─ânc─âneal─â ┼či abia apoi ÔÇô prin l─âtrat ÔÇô de lumea canin─â. Dic┼úionarul rom├ón-francez al lui Costinescu, din 1870, presupunea ca primar─â referirea la c├«ini, dar singura tr─âs─âtur─â re┼úinut─â ├«n descriere, comun─â c├«inilor ┼či oamenilor, era tot p─âl─âvr─âgeala, zgomotul inutil: javr─â era ÔÇ×c├«ine prost ce latr─â mereu ├«n v├«ntÔÇť, ÔÇ×c├«ine de v├«nat ce latr─â sau gone┼čte f─âr─â a lua urma v├«natuluiÔÇť; ÔÇ×om flecar, acela care vorbe┼čte verzi ┼či uscateÔÇť; ├«n acela┼či dic┼úionar g─âsim verbul a j─âvr─âi ÔÇô ÔÇ×a vorbi, a striga, a face gur─â ├«n v├«ntÔÇť, cu infinitivul substantivizat j─âvr─âire ÔÇô ÔÇ×strigare sup─âr─âtorie ┼či f─âr─â motiv; vorbe l─âud─âroase, flec─ârieÔÇť. ├Än dic┼úionarul etimologic al lui Cihac, din 1879, javr─â era ├«nregistrat doar cu sensul ÔÇ×vorb─âre┼úÔÇť, iar verbul a j─âvri doar ca ÔÇ×a p─âl─âvr─âgiÔÇť, ambele cuvinte fiind considerate de origine slav─â.

├Än Glosariul care coprinde vorbele din limba rom├ón─â str─âine prin originea sau forma lor (1871), ├«n care Laurian ┼či Massim exilau cuvintele de origine nelatin─â, javr─â primea o lung─â serie de explica┼úii ┼či sinonime: ÔÇ×limbut, garrul [latinism introdus ├«n dic┼úionar, cu explica┼úia ÔÇ×care face mult─â vorb─âÔÇť], gur─â larg─â, care nu mai tace, ci vorbe┼čte verzi ┼či uscate, care latr─â continuu, cum se zice, la lun─â, ca ┼či c├«inele, bomb─ânitor, stupid, inept, nes─ârat, importun, nesuferit prin limbu┼úia sa ┼či chiar r─âut─âcios, inept r─âut─âcios, lipeal─â infatu─â ┼či gre┼úoas─â etc.ÔÇť S├«nt citate ┼či expresia a fi javr─â ÔÇ×a limbu┼úi ┼či l─âtra ├«n de┼čertÔÇť ÔÇô ┼či derivatele j─âvrire, j─âvritor, j─âvritur─â; iar contextele tipice indicate s├«nt: ce javr─â de om; ce javre de muieri; e javr─â c├«nele, ce latr─â cu ┼či f─âr─â timp, cu ┼či f─âr─â loc; acest om e javr─â, cui nu po┼úi nimica gr─âi, f─âr─â s─â se javreasc─â etc. ├Än secolul al XX-lea, ├«n decurs de c├«teva decenii, s-a trecut de la sensul cuprins ├«nc─â ├«n dic┼úionarul lui ┼×─âineanu (edi┼úia a VI-a, 1929) ÔÇô ÔÇ×c├«ine ce latr─â mereuÔÇť ÔÇô la ÔÇ×c├«ine jig─ârit, care treze╚Öte mil─â ╚Öi repulsieÔÇť (NODEX, 2002). Derivatele cuv├«ntului nu mai apar ├«n dic┼úionarele de azi, dar pot fi reg─âsite ├«n dic┼úionarele de regionalisme. De pild─â, Glosarul regional Arge┼č al lui D. Udrescu (1967) cuprinde verbul a j─âvri ÔÇ×a vorbi-n dodii, aiurea, a bate c├«mpii, a tr─ânc─âni, a p─âl─âvr─âgiÔÇť (ÔÇ×Ce-i fi j─âvrind a┼ča la stele de poman─â; nu te doare gura?ÔÇť), ÔÇ×a cic─âli, a c─â┼ú─âniÔÇť ┼či substantivele j─âvreal─â, j─âvrit ┼či j─âvru┼ú─â (ÔÇ×persoan─â clevetitoare, b├«rfitoare, palavragiu, flecarÔÇť).

Atest─ârile ┼či explica┼úiile din vechile dic┼úionare s├«nt dovezi ale lipsei de temei a indica┼úiei etimologice pe care unele dintre dic┼úionarele noastre moderne au preluat-o cam pripit ÔÇô respectiv a ideii c─â la originea formei s-ar afla o presupus─â ras─â de c├«ini (de neg─âsit ├«n descrierile curente): javr─â ar proveni ÔÇ×din Javarra (numele unei rase de c├«ini f─âr─â p─âr)ÔÇť (DEX). Etimologia pare conving─âtoare la prima vedere, dac─â o raport─âm la sensul actual din dic┼úionar ÔÇô ÔÇ×c├«ine slab ┼či pr─âp─âditÔÇť. Numai c─â, a┼ča cum am v─âzut, ├«n atest─ârile mai vechi javra nu era definit─â prin aspectul fizic, ci prin excesul de l─âtrat, care nu este neap─ârat atributul unei rase obscure. E la fel de pu┼úin credibil c─â de la numele unei rase de c├«ini ÔÇ×f─âr─â p─ârÔÇť s-ar fi derivat un verb care s─â ├«nsemne ÔÇ×a p─âl─âvr─âgiÔÇť. Mai mult, vechile dic┼úionare nu ofer─â nici m─âcar un r─âspuns clar la ├«ntrebarea dac─â la ├«nceputul peiorativiz─ârii termenului a stat c├«inele (prea l─âtr─âtor) sau omul (prea vorb─âre┼ú); ambele trasee ale extinderii semantice s├«nt posibile. ├Än orice caz, explica┼úia etimologic─â mai prudent─â (chiar dac─â nu absolut sigur─â) indic─â o origine slav─â, presupus─â de Cihac ┼či de Dic┼úionarul Academiei ┼či preferat─â ├«n prezent de Micul dic┼úionar academic (2001-2003) ┼či de Noul dic┼úionar universal (2006).

Istoria cuv├«ntului traverseaz─â ┼či episoade literare clasice: la Creang─â, ├«n Amintiri din copil─ârie, ├«n desemnarea insult─âtoare a mo┼čneagului care elibereaz─â pup─âza din tei ÔÇô ÔÇ×╚śi cum i-o dau ├«n m├«n─â, javra dracului se face a o c─âuta de ou ╚Öi-i dezleag─â atunci frumu╚Öel a╚Ťa de la piciorÔÇť ÔÇô sau la Caragiale, ├«n B├╣bico, ├«n impreca┼úiile ┼či insultele ├«ndreptate c─âtre c─â┼úel: ÔÇ×Lua-te-ar dracul de javr─â!ÔÇť; ÔÇ×N-am v─âzut de c├«nd s├«nt o javr─â mai antipatic─â ╚Öi mai sc├«rboas─âÔÇŽÔÇť 

Schimbarea de sens a cuv├«ntului javr─â e un caz destul de tipic de evolu┼úie semantic─â peiorativ─â, ├«n care un cuv├«nt folosit ├«n contexte insult─âtoare ├«┼či pierde ├«n┼úelesul primar ┼či atrage toate tr─âs─âturile negative posibile (├«n cazul de fa┼ú─â, javr─â a preluat probabil asocierile morale depreciative ale insultei c├«ine).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.