Istorie din bucătărie
Cît de relevant este sau nu că în meniul restaurantului din locul unde s-a desfășurat recentul summit NATO de la Madrid (28-30 iunie a.c.) se găsea și salată rusească este destul de puțin important. Istoria acestui fel de mîncare însă-i interesantă. Și mai apropiată cumva de mesele noastre decît, poate, credem.
În anul 1860, Lucien Olivier, proprietarul și bucătarul restaurantului Hermitage din centrul Moscovei, a inventat o rețetă. Originile sale franco-belgiene l-au determinat, cum era firesc, să se inspire din gastronomia franceză. Așa a luat naștere ceea ce în final a ajuns să poarte denumirea salată Olivier. Zic în final, pentru că inițial bucătarul nu a intenționat să creeze o salată, ci un fel principal de mîncare. Domnul Olivier și-a compus astfel opera: carne de vînat, alături de limbă de vițel, langustă sau homar, toate fierte, așezate pe farfurie și stropite cu un sos de maioneză specific regiunii Provence din Franța. Cîteodată folosea și piept de rață afumat. În mijlocul farfuriei, pe post de decor, a pus cartofi fierți și castraveți murați tăiați, alături de felii de ou fiert tare. Pe lîngă acestea, preparatul bucătarului de la Hermitage mai conținea și caviar – doar restaurantul era unul de elită (rusească). Numai că elita pare că nu a interpretat opera gastronomica a lui Lucien Olivier chiar în stilul în care acesta își dorea. Cei mai mulți dintre clienți amestecau cu lingura tot ce conținea farfuria și apoi mîncau. Dezastru pentru bucătarul Olivier! Dar acesta s-a adaptat, precum liderii NATO situației actuale de securitate din lume. A luat lucrurile ca atare și a amestecat el înainte de servire toate ingredientele, cu maioneză din abundență, oferind clientului ce își dorea, salata Olivier. Preparatul a fost un succes, iar rețeta sosului de maioneză a rămas secretă, chiar dacă a fost supusă și unor tentative de furt. Pe la sfîrșitul secolului, un fost angajat al lui Lucien Olivier a început să vîndă un preparat foarte asemănător cu salata inventată de șeful său.
În 1905, restaurantul Hermitage s-a închis, iar de atunci tot felul de rețete de salată rusească au fost publicate, gătite, reinterpretate și răspîndite în întreaga lume, sub diverse denumiri. În Rusia a devenit un preparat specific mesei din noaptea de Anul Nou. Perioada de după 1917 a scos caviarul, homarul sau rața din salată pentru a-i face loc mai modestului piept de pui sau, în unele cazuri, cărnii de vită. Există și meniuri, ca acela spaniol, unde salata rusească conține doar legume și maioneză. Și există și meniuri, ca acela românesc, cu salată de bœuf. Pentru că în istorie, pînă la urmă, cu răbdare, toate se leagă. Ca maioneză bine făcută.
Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.
Foto: wikimedia commons