Istoria islamic─â a Marii Britanii

Publicat în Dilema Veche nr. 137 din 8 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än Marea Britanie tr─âiesc 1,6 milioane de musulmani. Imigra┼úi recent sau cet─â┼úeni britanici cu acte ├«n regul─â. Comunitatea musulman─â are o vechime respectabil─â, este ┼či expresia trecutului colonial al Londrei. ├Än timp, au ap─ârut cartiere compacte de imigran┼úi din Pakistan, Afghanistan, Egipt, sau Bangladesh. Mul┼úi ├«┼či caut─â bun─âstarea, fie escalad├«nd ierarhia social─â, fie acces├«nd generoasele ajutoare sociale. Unii s├«nt afaceri┼čti opulen┼úi, oameni simpli sau chiar deputa┼úi, al┼úii tr─âiesc ├«n ghetouri ├«nchise, ├«n zonele muncitore┼čti. Guvern─ârile laburiste din ├ó┬Ç┬Ö60-├ó┬Ç┬Ö70 au decis politica "multiculturaliz─ârii cu orice pre┼ú". Fran┼úa a fost zguduit─â de scandalul fetelor ce voiau s─â vin─â la ┼čcoal─â cu v─âlul islamic pe cap. ├Än Anglia, pot merge ├«nv─âluite p├«n─â la c─âlc├«ie! Ora┼čele britanice s-au umplut de moschei, de ziare cu caractere arabe ┼či de ┼čcoli islamice. Nimeni n-a vrut s─â ┼čtie care este "curricula" sau mesajul. Marea Britanie i-a atras ┼či pe fanaticii urm─âri┼úi de poli┼úie ├«n ┼ú─ârile de origine. Londra promitea libertatea absolut─â de exprimare! ├Än 1996, Regatul Unit era s─â piard─â un contract fabulos cu Arabia Saudit─â, pentru echipamente militare, pentru c─â nu voia s─â-l expulzeze pe un astfel de r─âzvr─âtit. Acesta incita ├«n ziarul s─âu (din Londra) ┼či prin Internet la asasinarea regelui Fahd. Poten┼úialul conflict diplomatic a fost rezolvat prin concesii reciproce, dar problema a r─âmas. Iar Londra a devenit o sta┼úie obligatorie pentru clericii musulmani itineran┼úi. Mult timp, Londra s-a m├«ndrit cu multiculturalismul ei. ┼×i care, evident, nu se limita la musulmani. Economia avea de c├«┼čtigat, numai c─â liberalismul naiv a produs ┼či un import de ideologii agresive. Acum, sociologi, politicieni ┼či oameni simpli se ├«ntreab─â cum s-a petrecut, chiar sub nasul lor, o radicalizare at├«t de grav─â. Dou─â treimi din britanicii ne-musulmani nu mai au ├«ncredere ├«n cei de alt─â religie. Ce s-a ├«nt├«mplat? Unde s-au dus idealurile utopice, n─âscute din socialismul prost asimilat ┼či religia "flower-power", predicat─â pe Carnaby Street? Terenul a fost preg─âtit de avoca┼úii libert─â┼úilor haotice ┼či ai iresponsabilit─â┼úii sociale. C─âr┼úi, ziare, actori ┼či c├«nt─âre┼úi, politicieni ├«n c─âutare de mesaj au dictat c─â drepturile individului (preferabil de culoare, musulman, needucat, f─âr─â slujb─â ┼či, obligatoriu, sup─ârat!) prevaleaz─â asupra dreptului comunitar. O lume de valori era erodat─â continuu, cu sprijinul condimentelor la mod─â (vegetarieni milo┼či, ecologi┼čti militan┼úi, feministe nervoase). Au urmat revoltele din Brixton (sudul Londrei) din 1981-1985, mai violente dec├«t Parisul lui 2005. Dar politicienii au ├«nchis ochii ├«n fa┼úa devast─ârilor. "Multiculturalismul merit─â sacrificii! Nici ┼čomerii albi ┼či cre┼čtini nu s├«nt mai breji. Mai ales dup─â ce-au b─âut!" Numai c─â, ├«n 2005 au avut loc atentatele atroce din metrou ┼či, mai ieri, complotul destinat s─â arunce ├«n aer c├«teva avioane de linie cu sute de pasageri. Aici nu mai e vorba de s─âr─âcie sau prostie, ci de o ideologie. Dac─â da, c├«t de ad├«nc a p─âtruns ea ├«n comunitatea musulman─â? Un sondaj efectuat de National Review ┼či Channel 4 descoper─â lucruri ├«ngrijor─âtoare. 45% din musulmanii Marii Britanii cred c─â atentatul din 11 septembrie de la New York a fost orchestrat de SUA ┼či Israel. 25% spun c─â exploziile din 2005 de la Londra au fost justificate. 30% consider─â c─â trebuie s─â lupte pentru ca Marea Britanie s─â devin─â stat islamic fundamentalist, guvernat de sharia (legea religioas─â care include uciderea cu pietre pentru adulter sau apostazie, dar ┼či pedepse mai bl├«nde - amputarea unuia sau mai multor membre; femeile s─â stea ├«n banca lor, acoperite, t─âcute ┼či caste). 62% cer interzicerea libert─â┼úii de expresie (aceea┼či care i-a radicalizat). Cu luni ├«n urm─â, BBC a difuzat un lung interviu cu un lider musulman. Omul expunea toate astea, iar moderatoarea cerea detalii, f─âr─â reac┼úie, de parc─â afla re┼úete culinare! Britanicii ├«n┼úeleg acum (greu) c─â, sponsoriz├«nd multiculturalismul, au uitat de integrarea social─â. Naivitatea inten┼úiilor de-atunci se r─âzbun─â acum sub forma unui apartheid cultural. ┼×i, culmea, global!

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Secretele ┼či costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor ┼či are consum de garsonier─â
O familie din Boto┼čani ├«┼či construie┼čte propria cas─â eco, din lut ┼či balo┼úi de paie, dup─â modelul locuin┼úelor ┼ú─âr─âne┼čti de acum un secol. Avantajele sunt nenum─ârate, spune b─ârbatul, inclusiv costurile la utilit─â┼úi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.