Învățăturile Apostolului Pavel despre virusuri

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg

…dat fiind că nu ne-ntîlnim toată ziua cu o obsesie planetară precum virusurile, ar fi păcat s-o lăsăm să se risipească înainte de-a o stoarce de înțelesuri pînă la ultima picătură. S-o luăm așadar băbește, adicătelea filozofic. Pentru că, mă credeți sau nu, așa procedează filozofia – băbește. Cine-și dă ochii peste cap în admirație cultă atunci cînd aude de alde Platon sau Hegel, dar strîmbă cu superioritate intelectuală în fața „înțelepciunii băbești” n-a înțeles nici „babele”, nici filozofii, dar nici copiii. Puși în fața lumii, cu toții își pun mîna la gură și se minunează. Apoi pun întrebări.

– De ce sînt atît de periculoase virusurile astea, maică?

– Pentru că nu sînt nici vii, nici moarte. Moarte nu sînt, pentru că se multiplică, se adaptează și au o structură relativ complexă. Dar nici chiar vii nu sînt, pentru că nu sînt formate din celule, ci din gene, nu cresc precum organismele vii și sînt incapabile să producă propria energie sau să se reproducă în absența unei „gazde”.

– Adică sînt un fel de strigoi, maică?

– Mai degrabă vampiri, că ăia îți beau sîngele. Ăia au nevoie de „vii” pentru a se menține în activitate. De aia virusurile sînt „ale dracu’” – pentru că își obligă gazdele să construiască alte virusuri. (Dacă tot veni vorba, sînt dracii „vii”?) Virusurile nu se reproduc, ci se înmulțesc. Sau, mai degrabă, sînt înmulțite chiar de către victimă.

– De ce-ar face cineva așa ceva, maică? Că nici măcar Hristos, care ne-nvață să ne iubim dușmanii, nu ne îndeamnă să-i și înmulțim! De ce și-ar face cineva rău cu mîna lui?

– Pentru că nu-și dă seama. Virusul îi sucește mințile și-l face să creadă că-și face un bine. Platon, bunăoară, era obsedat de diferența dintre ceea ce pare că e bun și ceea ce e cu adevărat bun. În cazul celulelor, virusul le modifică ADN-ul, care începe să creadă că e de datoria celulelor să-l multiplice. În cazul virusurilor din computer, îi alterează programele și îl reproduce de la o aplicație la alta. La fel în cazul ideilor virale, reproduse de milioane de ori. Mecanismul e același. E o idee „vie” la propriu? Și da, și nu. Poate să dormiteze cu anii sau chiar cu mileniile, pînă găsește primele gazde pe care să le strice de cap. De acolo-ncolo, gazdele se-ntrec singure să-i asigure propagarea, cu cele mai bune intenții, desigur. Citește și dă mai departe. Click.

– Și ce legătură are asta cu Apostolul Pavel, maică?

– Păi, are, pentru că virusurile au tendința de-a deveni pandemice. Afectează o lume-ntreagă. Nu se opresc la frontiere, nici geografice, nici mentale. Pandemizarea amenință, așadar, confortul identitar, cum a făcut-o și creștinismul în momentul în care a început să se pandemizeze, adresîndu-se tuturor oamenilor. Pentru că asta înseamnă, de fapt, „pandemic” – toți („pan”) oamenii („demos”). De aceea creștinismul a stîrnit panică. Dar tot Apostolul Pavel ne-a învățat 1) că nu toate pandemiile sînt, prin definiție, malefice (mai rar, ce-i drept, dar și ideile bune pot deveni virale) și 2) că pandemia amenință doar lenea identitară, instalată confortabil în gîndirea binară, în alb și negru. Or, dacă creștinismul s-a viralizat a fost și pentru că a arătat nevoia depășirii gîndirii binare: Dumnezeu e Unul în Trei, Iisus e pe deplin și om, și Dumnezeu etc. Viralizarea politicilor identitare e dovada c-am uitat învățăturile apostolului.

– Ia-mă-ncet, maică, să n-amețesc. Explică-mi băbește, să pot înțelege.

– Păi, uite ce scrie în Faptele Apostolilor (21-23). În mai puțin de 48 de ore, Apostolul Pavel vorbește în cel puțin două limbi (poate trei) și se identifică în trei feluri, fără a renunța pentru o clipă la identitatea primară – aceea de mesager al lui Hristos. Întors la Ierusalim după ce propovăduise printre Neamuri, evrei și neevrei deopotrivă, Pavel este acuzat că vrea să strice Legea, că îndeamnă evreii să se lepede de Moise, să nu-și mai taie copiii împrejur, spurcă Templul aducînd în el greci etc. Urmînd sfaturile prietenilor, Pavel își rade capul dimpreună cu însoțitorii săi, se curățește și aduce jertfe „ca la carte”. Nu-i folosește prea mult, pentru că e încercuit de o mulțime furioasă și aproape linșat. E salvat pentru moment de un căpitan de cetățenie romană, dar grec. Pavel îi explică situația în grecește, ceea ce-l impresionează pe soldat și-l lasă să se adreseze mulțimii. Lor, Pavel le vorbește în „evreiască”, ceea ce-i face să-l asculte în liniște, și le spune: „Eu sînt iudeu …cunosc cu de-amănuntul Legea părinților noștri”. Dar cînd, la sfîrșitul cuvîntării, apostolul vorbește din nou despre propovăduirea printre Neamuri, adicătelea despre pandemizarea mesajului, mulțimea se înfierbîntă din nou. Li se părea că identitatea le era amenințată. Pavel e bătut iarăși, de astă dată de către soldații romani, pe care îi potolește invocînd o altă identitate – cea de cetățean roman: „Vă este îngăduit să bateți pe un roman care nu este osîndit?”. Romanii știau că „dura lex sed lex”, așa că se opresc imediat. Căpitanul grec îi mărturisește că și-a dobîndit cetățenia romană cu bani mulți, la care apostolul îi răspunde, cu o implicită mîndrie, că el a fost născut roman. A doua zi, adus în fața Soborului, Pavel profită de neînțelegerile dintre saduchei și farisei cu privire la învierea morților și se identifică drept fariseu: „Fraților, eu sînt fariseu, fiu de fariseu”.

– Și ce-nvățături desprindem noi de-aici, maică?

– Învățăm că identitățile nu se exclud una pe cealaltă și nici nu se anulează. Identitățile nu sînt „un joc cu sumă nulă”. Pot fi cetățean roman și iudeu. Pot fi fariseu, dar și creștin. Roman și european. European și american, și tot așa. Nu degeaba Iisus a zis: „Eu n-am venit să stric Legea, ci s-o împlinesc”. Și mai învățăm că fiecărui om trebuie să-i vorbești pe limba lui pentru a te putea face înțeles. Dacă se poate să-i vorbești pe limba lui atît la propriu (vezi pogorîrea Duhului Sfînt și vorbirea în limbi), cît și la figurat, cu atît mai bine. Dar dacă nu, atunci măcar la figurat. De aceea Platon a scris dialoguri și Iisus a vorbit în parabole – pentru că din povești fiecare înțelege atît cît poate înțelege.

– Și ție la ce ți-a folosit asta, maică, în pandemia asta, mai lumească, de COVID?

– Păi, uite, dacă ai două (sau trei) pașapoarte, poți intra în România ca român, ateriza în Franța ca francez sau în SUA ca american. Același virus, alte identități. Ajută. De la Apostolul Pavel am învățat că mai multe identități sînt mai bune decît una singură. Așa a ajuns apostolul pînă în fața împăratului Romei. Do you speak English?

– Lasă prostiile astea, maică! Mai bine dă Biblia aia-ncoace!

Alin Fumurescu este associate professor la Departamentul de Științe Politice al Universității din Houston, autor al cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică (Humanitas, 2019).

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.