Internautizarea opiniei

Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än Rom├ónia, s├«ntem prea bine obi┼čnui┼úi cu opinia irefutabil─â. Fiecare avem asemenea opiniuni, iar t─âria lor a f─âcut deja istorie. Ce ne-a lipsit ├«ns─â p├«n─â recent a fost Internetul. Marele instrument al viselor noastre. C─âci una era s─â-┼úi declami opiniunea ├«n fa┼úa prietenilor, la c├«rcium─â ori ├«n fa┼úa familiei, ├«n sufragerie, ┼či alta e s-o sloboze┼čti acum ├«n lumea larg─â spre ori┼čicine are un computer, chiar dac─â pe nimeni nu intereseaz─â. Una era s─â trimi┼úi scrisori prin po┼čt─â la o gazet─â, ├«n speran┼úa c─â genialele tale comentarii vor fi luate ├«n seam─â ┼či publicate ├«ntr-o zi, ┼či alta e s─â te enervezi citind un articol ┼či chiar atunci, pe loc, s─â-i tragi o s─âpuneal─â autorului sau s─â i te al─âturi vehement contra celor despre care el scrie ┼či apoi cu un simplu click s─â-┼úi postezi reac┼úia ├«n v─âzul a milioane de internau┼úi (fie ei ┼či doar poten┼úiali). O vreme, opiniile au fost doar privilegiul c├«torva gazetari sau comentatori de care toat─â lumea s-a plictisit. Internetul ┼či lansarea comentariilor direct pe site-urile ziarelor, ale televiziunilor sau ale altor medii de informare au reprezentat o adev─ârat─â revolu┼úie. Teoretic, opinia a ajuns la ├«ndem├«na tuturor. Practic, pe m├«na c├«torva categorii. Sociologii ┼či psihologii ┼čtiu prea bine c─â mul┼úi dintre cei care se ├«nghesuie s─â fac─â asemenea comentarii au ni┼čte probleme. S├«nt grafomani, paranoici, pis─âlogi sau pur ┼či simplu frustra┼úi. Lor li se adaug─â cei cu ordin, care musai trebuie s─â apere (c├«t mai mul┼úi) o cauz─â sau alta, un partid sau o institu┼úie, un personaj suspus sau o categorie profesional─â. Unii se descurc─â mai greu cu gramatica. Al┼úii au probleme cu sensul cuvintelor. Unora le lipse┼čte m─âsura, altora " logica sau capacitatea de adecvare la subiect. ┼×i aproape to┼úi au o agresivitate de r─âu augur. Cu aere imbatabile de superioritate, s├«nt ├«n general chi┼úibu┼čari ┼či mereu bucuro┼či s─â descopere tot felul de mici gre┼čeli. Nu se ├«ndoiesc niciodat─â de nimic, ve┼čnic convin┼či de propria dreptate. Vorba unui amic: "se poart─â mereu ca ┼či cum l-ar fi prins pe Napoleon c─â a traversat pe ro┼ču". ┼×i c├«nd laud─â s├«nt nepl─âcu┼úi. Ori ├«nal┼ú─â ode, ori pur ┼či simplu mul┼úumesc unor autori de emisiuni sau articole pentru "c─â exist─â". R─âutatea ┼či osanaua alterneaz─â firesc pe site-urile de comentarii. Cu c├«t personajul de l─âudat sau de ├«njurat e mai cunoscut, cu at├«t patimile s├«nt mai aprinse. De multe ori comentatorii "de meserie" se intersecteaz─â ├«ntre ei ┼či ├«ncep a polemiza unii cu al┼úii. Unii se recunosc ┼či se urm─âresc pe diverse site-uri. Pare c─â cea mai mare bucurie a vie┼úii lor e s─â dea o replic─â, s-o zic─â pe aia dreapt─â. Asta ├«i autosatisface ├«n tristul lor anonimat. Observa┼úiile corecte ┼či opiniile argumentate apar din ce ├«n ce mai rar. Oamenii rezonabili au tot mai multe ezit─âri s─â intre ├«ntr-o asemenea ciorb─â, la fel ca ├«n politic─â. ├Än loc de o democratizare a opiniei, avem de-a face cu o vulgarizare a ei. Libertatea Internetului pare s─â-i fi atras ├«ns─â ┼či pe jurnali┼čti. Mul┼úi s-au sim┼úit poate prea ├«ncorseta┼úi de reglement─âri editoriale ┼či deontologice ┼či ┼či-au f─âcut bloguri (o adev─ârat─â mod─â). Acolo s├«nt propriii lor st─âp├«ni ┼či liberi s─â scrie orice ┼či oric├«t. La ├«nceput, unii au fost chiar ├«ncuraja┼úi de ┼čefii lor, ├«n speran┼úa unui spor de cititori ┼či audien┼ú─â legate de aceste bloguri. Cu timpul, cei care i-au ├«ncurajat au ├«n┼úeles ├«ns─â (ce era evident) c─â au deschis astfel o cale spre nesf├«r┼čite situa┼úii delicate ┼či conflicte. Adic─â jurnalistul poate scrie una la ziar " la serviciu, ┼či alta pe blog " acas─â? Dac─â scrie acas─â ceva ce nu convine la serviciu? Cine-l mai poate controla? Dar dac─â despre jurnali┼čtii profesioni┼čti se poate presupune c─â au auzit m─âcar de reguli de deontologie, de verificarea informa┼úiilor sau de gramatica limbii rom├óne, despre comentatorii de ocazie se poate spune doar c─â par a confunda tot mai des libertatea de exprimare cu pl─âcerea de a-┼či face nevoile ├«n public.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.