Încarcerare
Verbul a încarcera a apărut în română ca împrumut cult, modern (din secolul al XIX-lea), dublîndu-l pe mai vechiul a întemniţa şi precizînd ceea ce putea rămîne ambiguu prin folosirea lui a închide. Încarcerarea – a cărei legătură cu termenul carceră e transparentă – se poate referi sau la întemniţare în genere, sau la închiderea într-o „încăpere mică şi întunecoasă“ etc. (carceră, în DEX). Cu sensul larg, general, de „punere în detenţie“, verbul e foarte des folosit în româna actuală. Nu despre acest sens – prezent în ştirile de ultimă oră – va fi vorba în cele ce urmează, pentru că el nu prezintă modificări şi nici surprize („Fostul premier [...] va fi încarcerat la Penitenciarul Rahova“, zf.ro, 6.01.2014; „Fostul premier [...] a fost din nou încarcerat“, adevărul.ro, 6.01.2014), termenul standard fiind cel mult dublat de formule colocviale, mai expresive („s-a întors după gratii“, „va sta la puşcărie“, ibidem).
A apărut însă în ultima vreme şi o altă încarcerare (îi mulţumesc pentru semnalare lui Mircea Vasilescu!), refăcută, pur şi simplu, din descarcerare. Deocamdată, refacerea priveşte mai ales participiul încarcerat, prin care se descrie tot mai des rezultatul dramatic al unui accident de circulaţie: „două dintre victime au rămas încarcerate“ (ziare.com); „şoferul unui autoturism a rămas încarcerat“ (bzi.ro). Mai ales în combinaţie cu un substantiv („şoferul încarcerat a fost scos dintre fiare după aproximativ 30 de minute“, newscluj.wordpress.com) sau cu verbele a rămîne (din exemplele de mai sus) şi a sta („Un tînăr de 23 de ani din Vinga, judeţul Arad, a stat încarcerat în propria maşină aproape 24 de ore“, evz.ro; „a stat încarcerat între fiarele propriei maşini“, oradetimis.oradestiri.ro), adjectivul încarcerat e util şi are o semnificaţie clară (lămurită de context). Termenul umple un gol: nu exista un singur cuvînt specializat pentru situaţia victimei care urmează să fie descarcerată. Se putea folosi, desigur, participiul blocat, tot cu dezambiguizări contextuale: „În urma impactului, victima a rămas blocată în maşină“ (novatv.ro); „tînărul a rămas blocat între scaun şi bord“; uneori, în acelaşi context apare participiul prins: una dintre persoanele aflate într-unul din TIR-uri a rămas prinsă în cabină (news.bv.ro). Am constatat că încarcerat apare cu acest sens chiar în unele ghiduri şi cursuri medicale destinate serviciilor de urgenţă.
Încarcerat are avantajul simetriei cu descarcerat şi păstrează perfect metafora care a stat la originea termenilor din a doua serie (a descarcera – descarcerare – descarcerat). Forma încarcerat suferă totuşi de o ambiguitate mai accentuată şi supărătoare (cel puţin pînă ne vom mai obişnui cu el), mai ales cînd este folosită în combinaţie cu verbul a fi şi poate trimite la o lectură pasivă, deci la existenţa unui agent: „Accident cu şase răniţi la Urişor. O persoană a fost încarcerată“ (citynews.ro); „Un grav accident de circulaţie a avut loc joi dimineaţa în Călăraşi. Trei persoane au fost grav rănite, doi oameni au fost încarceraţi“ (romaniatv.net). În exemple precum cele de mai sus, există riscul de a confunda o stare de blocaj fizic şi accidental cu o acţiune (intenţionată), ba chiar cu arestare propriu-zisă.
Dacă încarcerat e omniprezent, încarcerare apare mai rar cu noul sens; cele cîteva exemple din Internet reprezintă, în mare măsură, preluarea mecanică a unor ştiri, cu greşelile lor cu tot: „Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Cluj a intervenit cu o autospecială de încarcerare şi cu o ambulanţă SMURD“ (mediasinfo.ro); „Bărbatul a rămas încarcerat, iar echipele de încarcerare s-au chinuit minute bune să-l scoată din maşină“ (evz.ro).
Familia lexicală a verbului a descarcera (descarcerat, descarcerare, descarcerator) a pătruns în ultima vreme şi în dicţionarele noastre: DOOM 2, DEX. Verbul e foarte probabil preluat din franceză (echivalentul englezesc fiind extrication), cu o mică simplificare (fr. désincarcération cuprinde şi prefixul in-; în DEX, cuvîntul e descris ca şi cînd ar fi format direct în română). Termenul românesc descarcerare e cuprins în denumirea de maximă popularitate SMURD (Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare), ceea ce i-a asigurat, alături de prezenţa în relatările jurnalistice, o largă răspîndire.
Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).
