Inamicul public numărul 1

Publicat în Dilema Veche nr. 1024 din 23 noiembrie – 29 noiembrie 2023
image

Aud că sprijinul pe care lumea liberă îl acordă Ucrainei în lupta cu invadatorul rus se șubrezește pentru că „se pierde opinia publică”. Specialiștii în opinia publică spun că „a obosit”. Nu, firește că opinia publică nu luptă și, de altfel, nu face nimic special pentru efortul de război al Ucrainei. Dar a obosit. Adică s-a cam săturat. Dacă un individ ar fi atît de inconstant pe cît este opinia publică, ar putea fi ușor diagnosticat ca maniaco-depresiv – „bipolar”. cum se zice acum – și plasat în vreun protocol de lecuire. Cu opinia publică, însă, n-ai cum. N-ai ce-i face. E cum e!

Aud, de asemenea, că Israelul ar face bine să îi bată mai repede pe Hamas sau să se oprească din operațiunea militară de anihilare a acestei organizații teroriste dacă nu e în stare să o stîrpească repejor pentru că, și în cazul acesta, „se pierde opinia publică”. În acest caz se invocă o mai veche prejudecată, cum că opinia publică tinde să țină cu cel sărac și slab în confruntarea cu cel bogat și puternic. Cu cît diferența de forță și resurse se vede mai mult în confruntare, cu atît bogatul puternic devine mai antipatic. Opiniei publice nu-i dă prin cap că e foarte posibil ca cel sărac și slab să fie în stare să decapiteze bebeluși și să folosească bătrîni, femei și copii drept scut uman care să-i apere vitejia, iar cel bogat și puternic să fie pur și simplu victima celui sărac și slab. Pentru opinia publică, săracul și slabul au mereu dreptate în raport cu bogatul și puternicul din simplul motiv că sînt săraci și slabi. Dacă un individ ar gîndi în asemenea clișee, ar fi lesne categorisit drept prost. Dar despre opinia public nu ai voie să spui așa ceva – ea e Dumnezeu pe pămînt!

Războaiele din Ucraina și din Gaza sînt doar cele mai recente situații în care opinia publică devine, din toată inima, dușmanul libertății și al păcii, dușmanul democrației și, în ultimă instanță, inamicul public numărul 1. N-ar fi prima oară. În secolul XX, cele două mari catastrofe ale umanității, nazismul și comunismul, n-ar fi fost atît de distrugătoare dacă nu ar fi avut opinia publică de partea lor. E drept, pînă la un punct. Dar momentul în care opinia publică a devenit ostilă nazismului și comunismului a fost tardiv: tragedia zecilor de milioane de oameni uciși se întîmplase deja. Mai mult, dacă privim atent în jur, nici măcar acum opinia publică nu s-a curățat de aceste două boli. Astăzi, nazismul (în forma antisemită și rasistă) vibrează cald în multe inimi, ca și comunismul (în forma lui progresistă și „civică”) în alte multe inimi. Opinia publică este cel mai înșelător și cel mai înșelat criteriu cu putință. Se spune, am impresia, că forța democrației stă în popor. Așa este. Dar la fel de adevărat este că vulnerabilitatea cea mai mare a democrației stă în opinia publică și, ca să vedem mai clar de ce opinia publică subminează, neoprită, democrația sînt necesare două distincții.

1) Adesea credem că opinia publică e totuna cu poporul și trebuie respectată ca atare. Ni se pare că opinia publică, a cărei primă și cea mai importantă trăsătură este aceea că se aude, exprimă vocea poporului. Dar nu-i deloc așa. Opinia publică este suma condensată a tuturor vociferărilor, nu a tuturor vocilor. Majoritatea tăcută – care, în general, alcătuiește și majoritatea morală a societății – nu este neapărat exprimată de opinia publică. Am putut constata asta pe propria piele. Acum mai bine de zece ani, am decis să opresc abia înfiripata mea carieră politică, printre altele pentru că tot ce făceam, ziceam sau gîndeam trebuia să țină cont de opinia publică. Numai că opinia publică, pe atunci, era o combinație respingătoare de Antena 3 și România TV, isterizată și înveninată. Nu doar că nu puteam să fiu în acord cu opinia publică – eram decis împotriva ei. Cum cu opinia publică nu te pui, am plecat din politică lăsînd loc altora, care se acomodau mai bine. Nu a trecut mult și opinia publică s-a schimbat, căci așa e ea, cum spuneam, schimbătoare ca meteorologia în vîrf de munte. Eu, însă, mă lecuisem. Ce vreau să zic este că, încă de pe atunci, văzusem diferențele dintre opinia publică și popor, ca și marea, dureroasa diferență dintre națiune (comunitatea ca o continuitate istorică) și popor (comunitatea în clipa de față). Politicienii se tem de opinia publică convinși fiind că, astfel, „ascultă” de popor. Sondajele la care politicienii se uită ca la oracol se cheamă „de opinie publică”, anume ca politicienii să asculte de ele. Și ascultă! 

2) Adesea credem că opinia publică este rezultatul unei dezbateri publice. Mai precis, opinia publică s-ar naște cam așa: societatea recunoaște că are o problemă de importanță generală, pe care o dezbate în spațiul public și, urmare a dezbaterii, se conturează opinia publică. Nimic mai fals. Opinia publică este, în mai toate cazurile, o prejudecată. Așadar, ea nu rezultă din vreo dezbatere, ci dintr-o indignare colectivă (în cazul inocent) sau dintr-o manipulare (cazul vinovat). În plus, aproape în toate cazurile, opinia publică reprezintă o opinie ignorantă. Neinformată sau dezinformată. Pentru Montaigne (cel care folosește, se pare, pentru prima oară expresia „opinie publică”), opinia era opusul adevărului, era un fel lejer, superficial, de a judeca lucrurile, iar opinia devenea „publică” în momentul în care devenea trivială, vulgară. Opinia publică este un mod comunitar de a judeca lucrurile irațional, din viscere și după păreri aproximative, ceva ce s-ar decide prin aclamații sau huiduieli. Opinia publică este emisă de adunări de genul galeriilor de fotbal sau militanților de partid strînși la un miting electoral.

Aceste două distincții fiind făcute, nu-i așa că e dramatic să decidă opinia publică dacă merită sprijinite stăvilirea lui Putin și desființarea Hamas? Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

shutterstock 2114384846 jpg
Țara care se pregătește pentru cel mai negru scenariu. În ce condiții ar putea Rusia deveni o amenințare pentru NATO
Rusia ar fi pregătită să efectueze o mișcare de trupe „la scară largă” la aproximativ un an după încheierea unei încetări a focului sau a păcii în Ucraina, a declarat ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, într-un discurs susținut joi la o conferință de securitate.
thomas rob astrolog (1) jpg
Mic dejun FOTO shutterstock jpg
Ce consumă un medic oncolog la micul dejun pentru a ține cancerul la distanță: „Îl mănânc aproape în fiecare zi"
Cancerul este una dintre cele mai temute boli ale secolului, iar prevenția joacă un rol crucial în menținerea sănătății pe termen lung. Deși genetica și factorii de mediu nu pot fi controlați în totalitate, alimentația este un aspect asupra căruia avem putere de decizie.
deschidere partiala tronson 5 sibiu pitesti 08 foto cnair jpeg
REPORTAJ. Cum influențează autostrada Sibiu-Pitești viețile oamenilor dintr-o comună de lângă Curtea de Argeș
În cel mult două luni, tronsonul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, situat între Pitești și Curtea de Argeș (30,35 kilometri), va fi finalizat în întregime. Iar o parte importantă din acest tronson traversează comuna Băiculești, ultima localitate situată înainte de orașul regal Curtea de Argeș.
Lidia Fecioru de la Adevăruri ascunse jpg
Planta miraculoasă care te scapă de țiuitul din urechi. Lidia Fecioru garantează: „Cea mai rapidă și ieftină metodă"
Țiuitul din urechi, cunoscut și sub denumirea de tinitus, este o problemă frecvent întâlnită de mulți oameni, iar găsirea unui remediu eficient poate fi o adevărată provocare.
Donald Trump FOTO GettyImages
Riscul ca Europa să nu mai cumpere arme americane: Trump ar putea spune „la dracu cu Europa, ieșim din NATO”| Interviu
Eurodeputatul francez Bernard Guetta, fost jurnalist, considerat drept unul dintre cei mai buni specialişti în politică internaţională, a explicat care sunt riscurile pentru Europa dacă ar înceta să mai cumpere armament american și în ce măsură poate fi înlocuit ajutorul SUA în Ucraina.
Tanara in fata telefonului Foto Freepik com jpg
Cum să faci față presiunii rețelelor sociale. Sfaturile psihologilor pentru adolescenți: „fii autentic, nu o copie!”
Rețelele sociale intensifică preocupările legate de imaginea fizică, generând nesiguranță și izolare. Impactul negativ asupra sănătății mentale al tinerelor generații este agravat de dezinformare și conflictele din mediul online. Psihologii oferă recomandări pentru a combate aceste influențe.
friptura vita istcok jpg
Secrete pentru a frăgezi orice tip de carne. Ce trebuie să faci pentru a ieși moale, fragedă și suculentă
Când ne gândim la o masă delicioasă, frăgezimea cărnii joacă un rol esențial. Fie că vorbim despre o friptură de vită, o pulpă de pui sau o bucată de porc, fiecare tip de carne are nevoie de o pregătire adecvată pentru a deveni moale, suculentă și delicioasă.
Ilie Bolojan si Emmanuel Macron foto Facebook jpg
De ce nu vrea România să trimită trupe în Ucraina? „Există teama că Rusia ar putea găsi un pretext, un casus belli”| ANALIZA
Coaliția țărilor europene care vor să ajute Ucraina a renunțat la ideea de a trimite trupe de menținere a păcii și a venit cu o nouă formulă: trupe de reasigurare. Profesorul Sergiu Mișcoiu explică diferența dintre cele două concepte și efectele pentru România ale refuzului de a trimite trupe.