În zeghe, pe tufec

Publicat în Dilema Veche nr. 579 din 19-25 martie 2015
„Cu bule“ jpeg

Lexicul carceral pare a fi devenit de mare actualitate, în ultima vreme: programele de ştiri, dezbaterile televizate şi comentariile online descriu şi analizează diverse aspecte ale vieţii de închisoare, prin prisma sau cel puţin în legătură cu personajele politice care traversează respectiva experienţă. Unul dintre cuvintele care evocă foarte bine închisoarea, metonimic şi simbolic, e zeghe. E totuşi ciudat că în DEX sensul cel mai pregnant al cuvîntului nu este înregistrat, zeghea fiind definită doar ca „haină ţărănească lungă, împodobită uneori cu găitane negre, care se poartă în ţinuturile muntoase“; „haină făcută din piele de oaie cu care se îmbracă ciobanii; şubă“; „postav gros din care se fac unele haine ţărăneşti; dimie“. Mai atente la actualitatea lingvistică se dovedesc alte dicţionare: Dicţionarul universal al limbii române înregistrează şi sensul „uniformă purtată de puşcăriaşi“, iar Dicţionarul limbii române (DLR, Litera Z, 2000), Micul dicţionar academic şi Dicţionarul explicativ ilustrat furnizează detalii descriptive din belşug: „îmbrăcăminte specială pentru deţinuţi, confecţionată dintr-un postav subţire, cu dungi albe şi gri (sau maro), late şi dispuse vertical, astfel încît cele două culori să alterneze“.

Dicţionarele nu oferă atestări mai vechi ale specializării cuvîntului (care apare în dicţionare ca avînd origine necunoscută), riscînd să sugereze că ar fi vorba de o extindere semantică relativ recentă. De fapt, zeghea are o respectabilă tradiţie în terminologia carcerală: în regulamentele din secolul al XIX-lea, cuprinse în antologia lui I.M. Bujoreanu – Colecţiune de legiuirile României (1873), termenul e folosit de mai multe ori. Într-un Regulament general pentru arestele districtuale din toată ţara (1864), semnat de M. Kogălniceanu, termenul era cuprins într-o descriere a vestimentaţiei impuse în închisoare: „Îmbrăcămintea fiecăruia arestat se compune (1) de o zeghe, de o pereche de nădragi, de o căciulă, (2) de două cămăşi şi o pereche ismene, (3) de o pereche de opinci“. Descrierile diferă parţial de imaginea prototipică de astăzi, în care zeghea (ca emblemă a întemniţării) este vărgată sau în dungi. Textul legii chiar atrăgea atenţia asupra unor stigmatizări inacceptabile: se interzicea „tot tratamentul sau toată îmbrăcămintea ce închide un caracter batjocoritor, precum rasul, îmbrăcatul în două culori, ţinerea în butuci“.

Cu doi ani în urmă, în Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare şi de binefaceri din România (1862), erau deja excluse „hainele jumătate de un culor şi jumătate de altul“ şi se preciza nuanţa neutră a vestimentaţiei: „un sucman ordinar sur, o pereche de berneveci de sucman sur şi un bonet (…) de sucmanu sur“. Termenii învechiţi sau ieşiţi între timp din uz (sucman, variantă de la suman, „haină de postav“ sau pur şi simplu „postav“; berneveci – „pantaloni ţărăneşti largi“) stau alături de semne ale modernităţii, de împrumuturi care erau recente în epocă, încă nefixate ca ortografie sau oscilînd între diverse forme de plural: deţinuţii urmau să mănînce legumi sau legumuri („pregătiri cu legumi“; „bine asesonate cu legumuri iuţi“) şi să facă, mai exact să ia un duşi (evident, calc după franceză: prendre une douche): „în toată săptămîna, vara, arestatul va lua cîte un duşi“. (Existau şi alte instrucţiuni igienice: „tot arestatul va fi dator să se spele în toată dimineaţa pe mînă şi obraz, să se peptene pe cap“; „pe cel ce se va vedea cu mînile lipoase se va condamna la o zi de post cu malai“). Amestecul de rudimentar şi modern în aspectele practice ale vieţii de închisoare corespunde foarte bine amestecului de cuvinte vechi şi noi din limbajul textului juridic. Deţinuţii dormeau, nu tocmai comod, pe tufecuri (tufec, definit în text ca „pernă de paie“, e un cuvînt de origine rusă, înregistrat în DLR şi cu sensul „saltea“) şi pe matraţi sau matraţe (din germanul Matratze, „saltea“, în DLR): „fiecare arestat (…) va avea (…) o matraţie de paie neînseilată şi un tufec sub el“; „toate tufecurile şi matraţile vor fi schimbate odată în trei luni“; „Rogojinile şi paiele din tufecuri vor fi reînnoite de cîte ori se va simţi trebuinţa“. Vocabularul recomandărilor etice şi al explicaţiilor psihologice e mult mai transparent decît cel al obiectelor, chiar dacă ilustrează aceeaşi instabilitate a formelor şi a sensurilor: aflăm din regulament, de exemplu, că preotul confesor „va aduce pe nesimţite pe arestantul de a suferi şi a se deprinde cu regulele, cu rînduelile ce mărginesc voinţa lui cea sburdalnică“. Viziunea e în esenţă modernă şi corectă, dar notele arhaice ale lexicului îi adaugă un pitoresc neintenţionat: „să nu se debite de guardieni sau amploaiaţi subalterni cuvinte proaste, injurii murdare şi batjocoritoare. Astfel să se ţie o atmosferă totdeauna curată în jurul corumptului spre a curăţi sufletul lui de duhurile cele trecute“.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

CTP
CTP, atac dur la adresa lui Alexandru Arșinel: „Atârnat în meserie de fusta marii actrițe Stela Popescu, nu făcea să râdă decât curcile“
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj dur la adresa actorului, după ce acesta a încetat din viață.
Burleanu
Salariul uriaș al lui Burleanu de la FRF sfidează orice bun-simț: „E cel mai bine plătit om din fotbalul românesc”
Fostul internațional Florin Prunea a vorbit despre salariul lui Răzvan Burleanu, președintele FRF.
cub sicriu alexandru arsinel png
Sicriul cu trupul lui Alexandru Arşinel, depus în foaierul Teatrului „Constantin Tănase”
Sicriul cu trupul actorului Alexandru Arşinel a fost depus, vineri, în foaierul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase".

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.